Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat, în emisiunea În faţa naţiunii de la Antena 3 CNN ce se va întâmpla cu preţurile plafonate la energie. În acest context, el a explicat în ce vor consta solicitările care vor fi formulate la Comisia Europeană, astfel încât între statele membre să existe interconexiune la nivel energetic dar şi dreptate, echitate şi corectitudine, mai ales la costurile pentru investiții, dar şi cele care se vor regăsi pe facturile românilor.
Deranjată de costurile mari ale prețului la energie în Europa de Est, România, alături de Grecia și Bulgaria, va solicita Comisiei Europene, la următoarea reuniune a miniștrilor energiei din 15 octombrie, de la Luxemburg, măsuri ferme care să reducă prețul energiei în regiunea noastră.
Întrebat de ce trebuie să apelăm noi la Comisia Europeană pentru prețuri mai mici la energie, când România este deja producătoare şi are resurse bogate, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a spus:
„Din mai multe motive. În primul rând, România este într-o piață unică europeană în sine. Uniunea Europeană s-a născut din visul lui Jean Monnet pentru o uniune a cărbunelui și oțelului. Deci uniunea energetică este în geneza proiectului european. Dacă suntem într-o piață unică europeană și respectăm toate regulile acestei piețe, inclusiv un proces de decarbonizare pe care poate ni l-am fi dorit mai lent, nu atât de ambițios, atunci trebuie să beneficiem și de aceleași drepturi ca toate celelalte state membre.
Ce se întâmplă în momentul ăsta pe piața energiei europene? Vestul Europei, în general produce energie mai ieftină. Franța, vă dau un exemplu, are 70% energie nucleară în mixul de producție, o energie relativ ieftină. Spania și Portugalia, foarte multă energie verde ieftină. Această energie nu poate ajunge pe flancul estic al pieței energetice din Europa, pentru că Austria, Slovacia nu-și respectă angajamentele europene și n-au investit în interconexiuni.
Burduja: „Cerem pur și simplu dreptate, echitate, corectitudine"
Așa se face că pe această piață a zilei următoare, prețurile în România, Grecia, Bulgaria, Ungaria, uneori și Polonia sunt de 2-3-4-5 ori mai mari decât cele din vestul Europei. E adevărat, consumatorul nu resimte aceste dinamici, pentru că la noi facturile sunt plafonate printr-un efort pe care Guvernul României l-a făcut și asta îi protejează pe români și protejează companiile românești.
Dar până când? De aceea am spus că la consiliul Miniștrilor de la Luxemburg, în 15 octombrie, voi ridica împreună omologii mei din Bulgaria și din Grecia această temă. Cerem pur și simplu: dreptate, echitate, corectitudinea.
Aceste state și altele au de făcut aceste investiții în interconexiuni nu sunt atât de complicate. Viena și Bratislava, spun, la o distanță foarte mică una de cealaltă, cele două capitale din Austria, respectiv Slovacia. Dar aceste două state, dacă vă puteți imagina, nu sunt interconectate. Nu există nicio rețea care să traverseze granița celor două state. Austria și Ungaria au o interconexiune care ar fi putut fi dublată. Există stație de 400 pe ambele părți ale frontierei, dar nu s-a tras rețeaua de ani de zile.
Deci, Comisia Europeană poate să ceară să impună ca aceste state să e să respecte țintele de interconectare pe care toate statele membre le au. Dacă România are o interconectare, o capacitate maximă de 3500 de megawați, ne-am dori să vedem o abordare similară, corectă, de la toate celelalte state, cu atât mai mult cu cât e adevărat că noi sigur că exportăm și în Republica Moldova, și în Ucraina.
Poate nu-i mult, 7% este spre 10% în ultimele nouă luni, pe datele pe care m-am uitat astăzi, dar orice cerere în plus pune o presiune în plus pe preț. Așa funcționează o piață. Când cererea e mai mare, prețul este mai mare și nu este corect, cu toată solidaritatea noastră necondiționată față de frații noștri de peste Prut. Dar nu este corect ca povara aceasta prețului energiei, în special pentru Ucraina, să fie dusă doar de către România, Bulgaria, Grecia, Polonia", a spus Sebatian Burduja, ministrul Energiei, la Antena 3 CNN.
Burduja explică de ce România nu are capacitați de producţie de energie mai mari
„Pentru că nu putem, pentru că 30 de ani nu s-a investit în sistemul energetic național, nu am pus în funcțiune mari capacități. Noi în ultimul an și trei luni am reușit să atragem peste 13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, bani gratis, pe care investim foarte mult în producție 3.500 de megawați în grupuri pe gaz, 10.000 de megawați solari și eolian, 2.200 de megawați un nuclear.
În total, astăzi, România are pe hârtie 19.000 de megawați, dar noi, strângând in dinți și străduindu-ne, nu putem să producem mai mult de 9.000-9.500 în cele mai bune condiții dacă avem apă, dacă avem vânt, dacă avem și energie solară.
Deci, iată, lipsa acestor investiții devine astăzi o factură pe care noi trebuie să o plătim. Ceea ce noi am făcut la minister în acest un an și trei luni nu se va vedea peste noapte. E ca la autostrăzi.
Proiectele energetice sunt complexe, durează un an 2-3-5, dar vă pot spune că în următorii 5 ani de zile, România își va adăuga încă 13.000-14.000 de megawați la cei 19.000 pe care are și cu siguranță peste 3-4-5 ani de zile vom fi în poziția de a ne asuma cu adevărat rolul de lider în regiune, să ne acoperim nu doar consumul nostru și vrem să-l vedem mai mare, adică să avem industrie, să avem o economie care duduie și chiar consumul altor state și în felul acesta să avem o poziție de lider în regiune", a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei, la Antena 3 CNN.