Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a dezvăluit primele rezultate ale proiectului de cercetare „Harta Longevității în România”.
Studiul - inițiativă unică în țara noastră - își propune să cartografieze și să analizeze zonele din țară unde oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă. Iată principalele concluzii.
București: capitala longevității
Bucureștiul se află în fruntea clasamentului, fiind zona cu cel mai mare număr de longevivi. Aici, 35.715 de seniori au vârsta de 85 de ani și peste, reprezentând 9,64% din totalul seniorilor din această categorie, în țara noastră.
Procentul semnificativ se datorează atât numărului mare de locuitori, dar și faptului că bucureștenii beneficiază de un stil de viață urban activ și de acces la servicii medicale de calitate.
Județul Prahova: locul II în top
Pe locul al doilea se află județul Prahova, unde 15.944 de seniori au vârsta de 85 de ani și peste.
Acest județ, situat în apropierea Bucureștiului, pare să ofere avantajele unui mediu urban și semiurban, cu prezența unor factor determinanți care contribuie la longevitate.
Diferențe de gen și mediu de rezidență
Studiul subliniază diferențe semnificative în funcție de gen și mediu de rezidență.
Bărbați: Mediul rural favorizează longevitatea pentru bărbați. Majoritatea seniorilor de sex masculin locuiesc în zone rurale.
Județul Teleorman are cel mai mare număr de bărbați seniori din mediul rural (82% rural, 18% urban). Județul Constanța are cel mai mare număr de bărbați seniori din mediul urban (74,6% urban, 25,4% rural).
Femei: Mediul rural predispune, de asemenea, la o speranță de viață mai mare pentru femei, deși diferențele între mediul urban și cel rural sunt mai mici decât în cazul bărbaților.
Județul Teleorman reunește cel mai mare număr de femei seniori din mediul rural (80% rural, 20% urban). Județul Constanța are mediul urban predominant și pentru femei (73,5% urban, 26,5% rural).
Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România” analizează nu doar distribuția populației vârstnice, ci și profilul genetic al locuitorilor, pentru a înțelege mai bine factorii care contribuie la longevitate.
Informațiile obținute vor fi esențiale pentru dezvoltarea strategiilor menite să sprijine o îmbătrânire sănătoasă și activă, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții pentru toți românii.