Premieră în România: Un fost polițist a fost condamnat pentru că a ignorat o plângere de abuz sexual. Victima era o fetiță de 13 ani
Publicat acum 18 ore si 24 minute
Pentru a veni în sprijinul autorităţilor, voluntarii de la RE:Rise, impreună cu cei de la Geo Spaţial, au lansat o platformă cu toate clădirile cu risc seismic şi cum ar arata Bucureştiul în caz de cutremur.
Portalul DupaCutremur ilustrează clădirile vulnerabile din Bucureşti precum şi zona lor potenţială de dărâmături, zone greu accesibile sau segmente de drum care ar fi blocate în urma unui cutremur de o magnitudine mai mare.
"Harta reprezintă un demers 100 % voluntar în care am încercat alături de colegi să identificăm care sunt clădirile vulnerabile la cutremur din Bucureşti. Practic am consultat lista MCCRS a clădirilor vulnerabile şi le-am identificat pe majoritatea dintre ele. Vorbim de clasa de risc seismic 1 şi 2 şi urgenţele.", explică Marius Budileanu, de la facultatea de Geografie.
"Vorbim de o arie de daramaturi totală care echivalează cu 14 parcuri de Cişmigiu"
"Vorbim de 400 de străzi care riscă să fie blocate pe cel puţin un segment. Vorbim de 14 km de străzi care riscă să fie acoperite de dărămături, lungimea totală a blocajului este de 14 km. Vorbim de asemenea de o arie de daramaturi totală care echivalează cu 14 parcuri de Cişmigiu. Deci cineva va trebuie să meargă şi să încarce acele şi să le transporte nu ştim unde. Pentru că nu cred că există încă un loc în Bucureşti.", a declarat. pentru Antena 3, Matei Basacu, fondator RE:Rise
Ţara noastră are risc seismic major în privinţa cutremurelor de 6-7 grade pe scara Richter. Specialiştii în fizică spun că nu cutremurul omoară oamenii, de vină sunt clădirile prost construite.
"Partea cu predicţia nu merge nici în România şi nicăieri pe lume. Ce ştim sigur este că la un moment dat, fie că vorbim despre 10 ani sau 50, un cutremur major va avea loc în Vrancea şi nu numai. Sunt şi alte zone seismice în România.", este de părere Dragoș Dănilă, cercetărător ştinţifiic INFP.
Cea mai mare majoritate a clădirilor din Bucureşti sunt însă expertizate în urmă cu 20 de ani, ceea ce înseamnă că imobilele deja clasificate nu sunt singurele clădiri care riscă să se prăbuşească.