Acordul convenit de Londra şi Uniunea Europeană cu privire la ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din blocul comunitar va fi supus la vot marţi seară în parlamentul britanic, în cazul neaprobării documentului existând riscul ca întregul proces al Brexitului să fie cuprins de haos, notează luni Reuters.
Premierul Theresa May se află astfel în faţa unui moment cheie pentru viitorul ei politic şi pentru cel al Regatului Unit. Ea a amânat în luna decembrie acest vot, recunoscând că risca să înregistreze o înfrângere, şi a încercat să obţină noi garanţii de la UE pentru a o ajuta să obţină încrederea parlamentarilor britanici.
Dezbaterea are loc în Camera Comunelor, camera inferioară a parlamentului britanic. Theresa May nu are o majoritate clară în rândul celor 650 de parlamentari, iar Partidul Democratic Unionist nord-irlandez, care de obicei susţine guvernul în parlamentul de la Londra, se opune acordului de retragere a Regatului Unit din UE.
Theresa May are nevoie de 318 voturi pentru ca acordul să fie adoptat, întrucât şapte membri ai partidului naţionalist irlandez Sinn Fein nu participă, speakerii nu votează, iar cei patru parlamentari care ajută la numărarea voturilor (numiţi 'tellers') nu sunt luaţi în calcul.
Parlamentul britanic a avut trei zile de dezbateri în acest dosar în luna decembrie, înainte ca votul să fie amânat pentru luna ianuarie. Dezbaterea parlamentară a fost reluată pe 9 ianuarie şi se va încheia pe 15 ianuarie la ora 19:00 GMT. Imediat ce dezbaterea se încheie, se va trece la vot: întâi vor fi supuse votului amendamentele la moţiunea guvernului (privind acordul de retragere a Regatului Unit din UE), după care va fi supusă la vot moţiunea în ansamblul ei.
Parlamentarii au dreptul de a prezenta amendamente la moţiune. În cazul aprobării, un amendament va fi inclus în textul final al moţiunii, schimbându-i-se conţinutul sau adăugând condiţii la aprobarea de către parlament.
Deşi niciun amendament nu poate fi obligatoriu juridic pentru guvern, este dificilă politic ignorarea lui şi el poate dicta viitorii paşi pe care trebuie să îi facă guvernul May.
Mai mulţi miniştri britanici şi-au exprimat temeri că dacă este votat vreun amendament de către parlament, se va împiedica ratificarea acordului întrucât votul final ar putea să nu ofere aprobarea fără echivoc şi clară necesară juridic a acordului.
De îndată ce dezbaterea se încheie, speakerul va citi numele primului amendament şi va cere ca aceia care sunt de acord cu el să strige 'aye', iar cei care sunt împotrivă 'no'. Dacă există cel puţin un 'no', atunci speakerul va cere un vot formal, cunoscut drept divizare.
Voturile sunt înregistrate de parlamentari care vin pe intrări diferite, departe de camerele de televiziune. După ce numărarea voturilor este încheiată, ceea ce poate dura până la 15 minute, parlamentarii revin în camera de dezbatere.
Cei patru 'tellers' desemnaţi se vor strânge în faţa speaker-ului, iar unul dintre ei va citi cu voce tare rezultatul votului.
Această procedură este repetată pentru fiecare amendament selectat de speaker şi apoi moţiunea principală este supusă la vot urmând acelaşi proces.
Dacă Theresa May pierde votul, parlamentul îi cere să revină în trei zile lucrătoare cu o moţiune care cuprinde următorii paşi. Data limită în acest caz va fi sfârşitul zilei de luni, 21 ianuarie.
Guvernul britanic a declarat anterior că în cazul în care acordul este respins, atunci Regatul Unit va părăsi UE fără un acord pe 29 martie 2019.
Unii parlamentari au avansat ideea că parlamentul ar putea prelua de la guvern controlul procesului de ieşire a ţării din UE şi să îl predea unui comitet de parlamentari cu experienţă, din întregul spectru politic.
Respingerea acordului în Camera Comunelor sau eşecul acestui for legislativ de a găsi o soluţie alternativă ar crea o ''criză constituţională fără precedent'', care, pe lângă faptul că ar putea să o coste pe Theresa May pierderea postului de premier, va lăsa ''o moştenire tristă în paginile de istorie modernă'' a Regatului Unit, a declarat pentru agenţia EFE Matthew Goodwin, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Kent.