Documentul a fost aprobat cu 621 voturi pentru, 49 voturi împotrivă şi 13 abţineri (din 683 de voturi total exprimate), ceea ce înseamnă că este întrunită majoritatea simplă a voturilor exprimate (conform articolului 50 al Tratatului privind Uniunea Europeană).
,,Sunt extrem de trist când mă gândesc că am ajuns la acest moment. Cinzeci de ani de integrare nu pot dispărea uşor. Va trebui cu toţii să muncim din greu ca să construim o nouă relaţie, având mereu în vedere interesele cetăţenilor şi protejarea drepturilor acestora. Nu va fi simplu. Vor exista situaţii dificile care ne vor pune la încercare viitoarea relaţie. Ştiam acest lucru de când a început Brexit-ul. Totuşi, sunt convins că vom putea să depăşim orice neînţelegeri şi să găsim mereu un numitor comun", a declarat preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, după votul istoric de miercuri seară.
Ca reacţie la votul din plenul PE, liderul grupului europarlamentar al Partidului Popular European, Manfred Weber, a subliniat că în negocierile privind viitoarea relaţie cu Londra trebuie ca Uniunea Europeană să se concentreze pe calitate şi să respecte interesele cetăţenilor săi.
''În aceste negocieri un principiu este clar: dacă părăseşti Uniunea Europeană, pierzi avantajele clubului. Cu alte cuvinte, dacă doreşti să ai acces la piaţa noastră, trebuie să respecţi regulile noastre. Abordarea noastră nu are nimic de-a face cu pedeapsa. Pur şi simplu este rezultatul referendumului şi al alegerilor guvernului britanic. Mai precis: nu acceptăm vreun gen de acord în stil Singapore cu Londra, care ar submina economia noastră socială de piaţă europeană'', a afirmat Weber.
După anunţul rezultatului votului de către preşedintele PE David Sassoli, în sala de plen a fost auzit Auld Lang Syne, un cântec tradiţional scoţian de rămas-bun.
La scurt timp, David Sassoli a semnat scrisoarea prin care informează Consiliul că Parlamentul European a ratificat acordul de retragere a Regatului Unit din UE.
Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere va fi supus unui vot final (cu majoritate calificată) în Consiliu, printr-o procedură scrisă care ar trebui să fie o formalitate.
Perioada de tranziţie care începe la 1 februarie 2020 va dura până la finalul lunii decembrie 2020. Orice acord privind viitoare relaţie dintre UE şi Regatul Unit trebuie finalizat înainte de acest termen, pentru a putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2021.
Perioada de tranziţie poate fi prelungită o dată cu unul sau doi ani, dar decizia trebuie luată de către Comitetul mixt UE-Regatul Unit înainte de 1 iulie.
Parlamentul European va trebui să aprobe orice acord privind relaţia viitoare. În cazul în care acest acord va include prevederi referitoare la competenţe partajate între UE şi satele membre, va fi necesară şi ratificarea de către parlamentele naţionale.
Grupul de coordonare al Parlamentului European pentru Regatul Unit, condus de către eurodeputatul german David McAllister, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET), va ţine legătura cu Grupul operativ pentru relaţiile cu Regatul Unit (Task Force for Relations with the United Kingdom) şi se va coordona cu Comisia pentru afaceri externe şi Comisia pentru comerţ internaţional (INTA), precum şi cu toate celelalte comisii care au atribuţii în acest domeniu.
Parlamentul European va urmări îndeaproape activitatea lui Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, şi va continua să influenţeze negocierile prin intermediul rezoluţiilor. Acordul final va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, la care a aderat în 1973, vineri 31 ianuarie la miezul nopţii, ora Bruxellesului (23:00 GMT), atunci când drapelul acestei ţări va fi retras de la instituţiile Uniunii Europene. În urmă cu trei ani şi jumătate, 52% din populaţia Regatului Unit a votat, într-un referendum, în favoarea ieşirii ţării din Uniunea Europeană.
Dacă Regatul Unit ar decide cândva să revină în UE, ţara ar trebui să se supună procedurii de aderare obişnuite.
Dintre cele 73 de locuri în Parlamentul European deţinute de britanici şi care vor rămâne vacante, 27 vor fi redistribuite, iar 46 vor fi rezervate viitoarelor noi state membre.
Londra nu va mai avea dreptul de a prezenta un candidat la postul de comisar european. De altfel, deja nu mai există un reprezentant britanic în Colegiul comisarilor, premierul Boris Johnson refuzând să propună unul în noua Comisie Europeană.
Şeful executivului britanic nu va mai fi invitat la Consiliile Europene, iar membrii guvernului nu vor mai participa la reuniunile ministeriale ale UE.
În calitate de cetăţeni ai unei ţări terţe, britanicii nu vor mai putea pretinde posturi de funcţionari la Bruxelles. Aceia dintre ei care au obţinut o dublă naţionalitate vor putea rămâne în funcţii. În schimb, Regatul Unit, al doilea contributor net la bugetul Uniunii Europene, după Germania, va continua să plătească până la finalul perioadei de tranziţie - 31 decembrie 2020.
Libera circulaţie se va aplica până la finalul lui decembrie 2020. Detaliile drepturilor reciproce vor fi negociate după Brexit.
Sursă: Agerpres