Patriarhia Română respinge acuzațiile Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” conform căruia unii clerici canonizaţi recent au avut legătură cu mişcarea legionară. BOR susține că ia în considerare „schimbarea vieţii păcătosului” și subliniază că „unii sfinți au avut în anumite momente atitudini și gesturi greu de înțeles”.
„În cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară o activitate de cercetare minuţioasă a vieţii persoanelor propuse prin raportare la modul în care acestea şi-au schimbat viaţa”, arată un comunicat al BOR. Procesul de canonizare constă exclusiv în recunoaşterea sfinţeniei pe baza dovezilor consistente şi mărturiilor credibile. Astfel, în cazul trecerii fiecărei persoane în rândul sfinţilor (canonizare) s-a ţinut cont de mai multe „criterii canonice, istorice şi pastoral-misionare”.
„Unii sfinţi care sunt cinstiţi în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieţii, atitudini şi gesturi greu de înţeles sau contrare chiar învăţăturii creştine, însă Biserica ia în considerare schimbarea vieţii păcătosului şi, mai ales, modul în care şi-au încheiat viaţa, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieţii. Aşa cum observăm din exemplele Sfântului Apostol Pavel, al Sfintei Maria Egipteanca sau chiar din cel al Sfântului Proroc şi Împărat David, chiar şi sfinţii au avut unele căderi, de aceea trebuie să privim în special la cum şi-au încheiat viaţa – adică la o înaltă măsură a desăvârşirii –, nu doar la greşelile sau păcatele săvârşite pe parcursul existenţei lor pământeşti. De altfel, aceasta este şi mărturia Sfintei Scripturi: „Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa””, potrivit comunicatului.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) a transmis miercuri că este profund întristat de decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie de a propune pentru canonizare, un pas premergător proclamării oficiale prin tomosurile sinodale în 2025, a unor clerici care au exprimat opinii antisemite sau au susținut mișcarea legionară toxică în anii '30 și '40.
Reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel" fac referire, într-un comunicat de presă, la biografiile a trei clerici aprobaţi pentru canonizare, Ilarion Felea, Ilie Lăcătuşu şi Dumitru Stăniloae, despre care susţin că au avut legături cu Mişcarea Legionară.
„În 11 iulie 2024, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirma la şedinţa Sfântului Sinod al BOR: 'Canonizarea (...) înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Aşadar, sfinţii canonizaţi sunt daţi ca dreptar, măsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt şi învăţătorii noştri prin cuvântul dreptei credinţe, prin vieţuire sau faptă şi prin modul lor de a fi. (...)'. Aşa cum foarte bine a menţionat Patriarhul Daniel, sfinţii canonizaţi sunt dreptar, ne întrebăm, deci, dacă ridicarea între sfinţi a unor persoane care, pe parcursul vieţii, au împărtăşit, prin vorbă sau faptă, valorile fascismului este consonantă cu etica creştină?", se arată în comunicat.
Conform biografiilor prezentate de Institutul „Elie Wiesel”, Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea și Ilie Lăcătușu au „făcut apologia Germaniei naziste”, au promovat mișcarea legionară și au activat chiar și ca lideri de cuib legionar.