Sunt doar câteva dintre pozițiile schimbătoare ale Organizației Mondiale a Sănătății care provocat multe comentarii în presă și în mediul online. Alexandru Rafila, pe de altă parte, reprezentantul României la OMS, consideră că nu sunt bâlbe ci revizuiri normale pe baza noilor evoluții.
Controversele au fost alimentate, însă, de meciul global între SUA și China, soldat cu suspendarea de către SUA a finanțării OMS și cu blocarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU pentru necondamnarea gestionării pandemiei de către China, la începutul ei. Acuzația a fost de politizare a OMS iar, pentru actualul director general, că și-ar fi obținut poziția cu sprijinul Chinei, lucru care desigur că a ridicat și întrebarea: ce influență au anumite state, în detrimentul altora, într-un astfel de organism?
”Va urma cu siguranţă o evaluare. a fost votată de curând în Adunarea Mondială a sSănătăţii care s-a desfăşurat virtual. dar, cum am spus, nu trebuie în niciun fel să punem la îndoială expertiza, capacitatea tehnică şi coordonarea care este realizată de organizaţie pt că lucrul acesta ne-ar împinge pe toţi, nu numai pe România, într-o situaţie extrem de periculoasă în care coordonarea între state şi inclusiv implementarea politicilor de sănătate ar avea un... nu ar fi coordonate.”, a spus Alexandru Rafila.
Această controversă la nivel planetar, însă, a adus în atenție și modul în care sunt finanțate aceste organisme internaționale extrem de importante.
- De ce a apărut ONU în această dispută mondială privind pandemia? Fiindcă este una dintre cele mai importante organizaţii din lume, cu ramificaţii în toate domeniile. UNESCO, UNICEF, FMI sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii, sunt doar câteva exemple aflate sub această umbrelă mondială ONU.
- Iar supărarea lui Donald Trump a venit de la faptul că Statele Unite sunt principalul contributor la bugetul ONU dar și la instituțiile cu buget independent, cu aproape 10 miliarde de dolari, mai mult decât următoarele 3 state din listă, ÎMPREUNĂ, China aflându-se abia pe locul 8
- Situația este asemănătoare și la bugetul OMS, unde, însă, după SUA, contributor cu aproape 1 miliard!!! din cele aproximativ 4 miliarde cât este bugetul total, China aflându-se abia pe locul 15, cu sub 100 de milioane de dolari contribuție, la poziţia 3 regăsim nu un stat ci fundaţia lui Bill Gates, la care am putea adăuga şi poziţia 4, GAVI, o organizaţie la care membru fondator este tot fundaţia lui Bill Gates, ceea ce îl face pe miliardarul american al doilea investitor, după SUA. De aici au apărut şi speculaţii privind influenţa lui Gates în cadrul OMS.
Iar Bill Gates nu este singurul miliardar al planetei interesat de cotizarea la activitatea OMS. Foarte activ, mai ales în această criză, a fost și cel mai important magnat al Chinei, Jack Ma, antreprenor în domeniul tehnologiei și internetului, fondatorul Alibaba Group, deținătoarea celei mai mari platforme de e-commerce din China, un fel de Amazon chinezesc. Desigur că a dona, în general, este un lucru lăudabil. Doar că nu putem să neglijăm nici faptul că industria farmaceutică este una dintre cele mai puternice la nivel mondial și că este natural să încerce să capete o influență. Important este să existe mecanisme care să stabilească un echilibru.