Premierul slovac Robert Fico s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin
Publicat acum 3 ore si 8 minute
România este aliatul cel mai apropiat de punctele militare fierbinţi din regiune. Pentru noi, aceasta nu este doar o criză a securităţii Ucrainei, nu este o criză a securităţii din zona Mării Negre, nici măcar despre securitatea europeană, este vorba despre securitatea întregului spaţiu euro-atlantic.
Suntem un vecin apropiat de Ucraina şi nu doar că avem o graniţă mare cu Ucraina, dar trebuie să menţionez şi faptul că partea românească de coastă a Mării Negre se află la doar 300 de kilometri de Crimeea ocupată ilegal. Pentru noi, această criză trebuie să beneficieze de răspunsuri bine alese. Cred că este foarte important ca Rusia să răspundă la propunerile trimise în scris atât de SUA cât şi de NATO încă de pe 26 ianuarie.
Am fost implicaţi îndeaproape în formularea acestor propuneri scrise, atât în cele de la NATO, cât şi în cele de la Statele Unite. Noi sperăm ca aceste căi pe care le-am deschis prin aceste propuneri scrise vor fi acceptate de Rusia.
Pe de-o parte, am respins acele propuneri ale Rusiei care subminau în mod clar parametrii arhitecturii de securitate a Europei. Pe de altă parte, am sugerat posibile căi de dialog pentru viitor, cu privire la probleme precum reducerea riscului, măsuri minite să crească nivelul de încredere, transparenţă şi de control al armelor.
Sper că Rusia le va examina cu atenţie şi cu responsabilitate, şi că apoi ne va da un răspuns. Scrisoarea trimisă săptămâna trecută de ministrul Lavrov nu a fost un răspuns la acele propuneri scrise ale NATO şi SUA.
Se referea la o altă problemă, legată de conceptul indivizibilităţii securităţii. Bineînţeles, noi suntem gata să discutăm şi despre această problemă, dar în cadrul întregului pachet de propuneri trimise Rusiei. Orice fel de demers diplomatic, inclusiv cel al preşedintelui Macron, este de ajutor. Cred că Rusia va continua pe calea dialogului.
Noi am mai spus acest lucru nu o dată, eu însumi am spus-o în mod repetat că scutul anti-rachetă din România nu reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei. Acesta are ca ţintă posibile atacuri cu rachete din afara zonei euro-atlantice, din Orientul Mijlociu. Nu are niciun caracter ofensiv, este pur defensiv, nu poate fi înarmat cu rachete ofensive, fie vorba despre Tomahawk sau despre alt tip de rachete.
Noi am sugerat deja Rusiei posibilitatea folosirii unui mecanism de transperanţă, în aşa fel ca Rusia să poată să verifice şi să se convingă că nu există niciun fel de rachetă ofensivă pe teritoriul României. Bineînţeles, în acelaşi timp, noi am sugerat ca acest mecanism ar trebui să fie reciproc. Acest lucru ar trebui să permită aliaţilor, inclusiv României şi altor ţări, să verifice locaţii balistice ruseşti.
Noi sperăm că nu va începe un conflict. Cred că cel mai important obiectiv şi demers diplomatic este în plină desfăşurare. noi sperăm ca Rusia să înţeleagă că este şi în interesul propriu să nu pornească nu conflict. Noi sperăm că toate demersurile diplomatice vor aduce rezultate”, a conchis Ministrul de Externe al României în interviul acordat BBC World News.