Diferențele de dezvoltare sexuală (DSD) au devenit subiect al controversei de la Jocurile Olimpice de la Paris, după ce pugilista algeriană Imane Khelif, a învins-o pe Angela Carini la proba de box feminine. Acuzațiile și presupunerile despre statutul de gen al lui Khelif, precum și deciziile recente împotriva participării ei la competiții internaționale, i-au făcut pe mulți să se întrebe de ce a fost admisă la Jocurile Olimpice de la Paris. Însă, potrivit unui raport, Khelif are o tulburare de dezvoltare sexuală (DSD), ceea ce înseamnă că, deși s-a născut femeie, ea poate avea totuși cromozomi XY și niveluri crescute de testosteron, scrie boxingscene.com.
Acest lucru poate fi confuz pentru cei care au învățat că femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au un cromozom X și un cromozom Y. Dar, potrivit experților medicali, există cazuri de femei care au cromozomi XY.
În fapt, Khelif nu este nici transgender și nici nu pare să facă eforturi pentru a-și ascunde starea.
Ea a acceptată inclusiv la Jocurile Olimpice din 2020, când a pierdut în fața lui Kellie Harrington din Irlanda. Dar în martie trecut, atât Khelif, cât și taiwanez Lin Yu-ting au fost excluși de la Campionatele Mondiale din 2023 – un eveniment supravegheat de Asociația Internațională de Box (IBA). Ea a contestat decizia la Curtea de Arbitraj pentru Sport. IBA a refuzat să răspundă întrebărilor cu privire la decizia sa.
IBA fusese suspendată încă din 2019 de Comitetul Olimpic Internațional (CIO) din cauza eșecurilor organizaționale.
Comitetul Olimpic Internațional, urmând reguli diferite de cele ale IBA, i-a permis lui Imane Khelif să concureze la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, confirmând că ea respectă toate standardele de eligibilitate și medicale, fără a da însă detalii. CIO a subliniat că identitatea de gen a lui Khelif nu este o problemă transgender.
Khelif o va întâlni sâmbătă pe Anna Luca Hamori din Ungaria, care a spus că nu are nicio problemă cu identitatea de gen a adversarei sale și că nu e interesată de această controversă.
„Nu îmi pasă de povești sau de ceea ce se scrie pe rețelele sociale în acest moment”, a spus Hamori pentru Reuters, potrivit sursei citate. „Vreau doar să rămân concentrată pe ce am de făcut”, a adăugat ea.
DSD reprezintă o afecțiune rară care afectează doar între 0,05 și 1% din populație. Face ca o persoană să se nască cu organe genitale feminine, dar să aibă combinația de cromozomi XY tipică bărbaților. Un atlet se poate naște cu anatomie feminină, dar să aibă un DSD care îi crește nivelul de testosteron, un hormon esențial pentru dezvoltarea musculaturii și a forței.
În 2021, Francine Niyonsaba a devenit primul sportiv care a doborât un record mondial, identificându-se ca având o diferență de dezvoltare sexuală. DSD-urile au devenit un subiect mai amplu, în special de când Curtea de Arbitraj Sportiv a respins în 2019 un apel al fostei campioane olimpice la 400 de metri, Caster Semenya, împotriva regulilor World Athletics, care restricționează nivelul de testosteron al atletelor pe distanțe între 400 de metri și 1.600 de metri.