Fost ambasador al SUA, despre alegerile prezidențiale din România: „Nu lăsați rușii și interpușii lor să genereze schimbare”
Publicat acum 2 ore si 3 minute
Este a patra cauză de deces la nivel mondial. În România, aproximativ un milion de oameni suferă de BPOC.
Simptomele timpurii ale bolii nu sunt recunoscute, mai ales din cauza faptului că tusea, senzaţia de sufocare, oboseala par a fi consecinţe fireşti ale fumatului sau înaintării în vârstă.
Fumatorii considera ca este normal sa tuseasca, de aceea tusea, desi este prezenta la multi pacienti cu BPOC, nu-i alarmeaza. Pe masura ce bronhiile se îngusteaza si capacitatea respiratorie se reduce, bolnavii încep sa resimta o lipsa de aer (dispnee) la eforturi pe care anterior le faceau usor.
Adesea, când oboseala la efort este destul de suparatoare ca sa se adreseze medicului, capacitatea respiratorie a scazut deja la jumatate. Pe fondul acestei reduceri a tolerantei la efort pot aparea crize de sufocare (confundate de unii cu astmul) si frecvente episoade infectioase respiratorii, mai ales iarna, când pacientul tuseste mai mult si expectoreaza purulent.
Testarea pentru depistarea BPOC se numeşte spirometrie, nu doare, durează câteva minute şi măsoară cantitatea de aer inspirată şi expirată de o persoană, precum şi timpul necesar inspiraţiei şi expiratiei.
BPOC este o boala ireversibila; de obicei interventia terapeutica nu reuseste sa readuca capacitatea respiratorie catre normal, ci doar sa-i stopeze scaderea în continuare; prin urmare, depistarea precoce a bolii este foarte importanta.