Consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să redevină în anul curent şi să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în condiţiile accelerării semnificative a creşterii venitului disponibil real, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, conform Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, din 20 august 2024, transmite Agerpres.
"S-a observat că, similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să redevină în anul curent şi să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în condiţiile accelerării semnificative a creşterii venitului disponibil real - sub influenţa majorărilor de salarii şi transferuri sociale suprapuse traiectoriei descendente relativ mai joase a ratei inflaţiei -, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei", se arată în minuta BNR.
O contribuţie însemnată la dinamica PIB va continua probabil să vină şi din partea formării brute de capital fix, a cărei creştere este aşteptată să încetinească totuşi considerabil în 2024-2025, după accelerarea puternică din 2023, dar să rămână alertă din perspectivă istorică, pe fondul atragerii şi utilizării unui volum important de fonduri europene, însă în scădere faţă de 2023 şi în contextul unor incertitudini însemnate asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi tensiunilor geopolitice şi evoluţiilor economice din Europa, au remarcat membrii Consiliului.
Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au discutat perspectiva activităţii economice, arătând că aceasta este aşteptată să-şi accelereze creşterea pe ansamblul intervalului 2024-2025, deşi ceva mai puţin decât în prognoza precedentă, pe fondul decelerării inflaţiei şi al redresării treptate a cererii externe, dar mai ales sub impactul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creştere ceva mai solidă a economiei în trimestrele II şi III 2024 decât cea anticipată în luna mai, implicând o mărire uşoară a excedentului de cerere agregată şi revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, precum şi o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB pe parcursul intervalului.
Totodată, în urma evaluării indicatorilor relevanţi, s-a concluzionat că, în trimestrul II, consumul privat a rămas principalul determinant al creşterii economice, iar din partea formării brute de capital fix este posibil un aport mărit, în principal pe seama activităţii din construcţii.
BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%, de la 6,75%
Membrii Consiliului au arătat că datele statistice revizuite recent indică o creştere cu 0,7% a activităţii economice în trimestrul I 2024, mai modestă decât cea anticipată, evoluţie ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.
Conform noilor date, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că ameliorarea perspectivei inflaţiei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe termen foarte scurt şi în condiţiile unor incertitudini încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea adecvării restrictivităţii conduitei politicii monetare din perspectiva asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
În acest context, s-a subliniat că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
De asemenea, s-a reiterat importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%, de la 6,75%. Totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5%, de la 7,75%, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,5%, de la 5,75%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.