Scrisă în latina cursivă pe ambele fețe, tăblița din plumb pe care apare blestemul a fost descoperită în 2007, sub un schelet într-un mormânt roman de pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. Piesa datează din secolul II d. Hristos, potrivit adevarul.ro.
Mesajul artefactului a fost descifrat după cinci ani de la descoperire de către reputatul speciaslist Gh. Nemeth de la Budapesta și publicat împrenă cu arheologul George Boungru într-una dintre cele mai bune reviste stiințifice de profil din Germania. „Structura piesei noastre conține 22 de linii, lipsindu-i atât începutul cât și partea sa finală. Probabil că începutul piesei conținea formula: defigo sau depono, care înseamnă a prinde, a înfige“, spune arheologul George Bounegru.
Autorul blestemului nu este cunoscut, nici motivul. Așa că este deschisă calea speculațiilor între istoricii cae studiază perioada romană.
„Nu cunoaștem motivul blestemului, asta dacă el a fost cumva menționat pe tăbliță! „Termenul „nomen“ este echivalent în unele înscrieri similare cu părți ale corpului (cap, inimă, limbă), iar în alte cazuri, probabil și la tăblița de plumb de la Apulum, este identificat cu numele persoanei blestemate“, este de părere George Bounegru, cel care a descoperit piesa în echipă cu arheologul Ilie Lascu, ambii de la Muzeul Național al Unirii.