Bolojan și Ciolacu au discutat planurile Guvernului pe ultima sută de metri. Ce se întâmplă cu pensiile militarilor
Publicat acum 1 ora si 16 minute
Călin Georgescu a obținut în Italia 48,86% dintre voturile românilor, la mare distanță de Elena Lasconi și George Simion. Cum a reușit să facă asta? Inclusiv cu ajutorul Bisericii. Antena 3 CNN a descoperit că, în localitățile mici din Italia, unde trăiește un mare număr de romîni, aceștia au fost mobilizați la vot, în mod oficial, de către unele dintre parohiile ortodoxe, care au publicat chiar pe paginile lor de Facebook clipuri de promovare ale lui Georgescu.
Anul acesta în Italia au votat 123.613 români, cu 6000 mai puţini decât în turul 1 din 2019, dar foarte probabil acest lucru se explică pentru că în timpul pandemiei şi după mulţi români au plecat din Italia în Germania şi Marea Britanie, unde au găsit condiţii mai bune de muncă, sau s-au întors în ţară.
Statisticile oficiale arată că există localităţi mici unde românii au votat masiv, aproape la fel de numeroşi ca în marile oraşe precum Milano. De exemplu la Guidonia, o localitate care se află la 20 de kilometri nord est de Roma şi care are 89.000 de locuitori, au votat 1940 de români. În timpul zilei de duminică la unica secţia de vot aflată acolo s-a cerut şi ulterior efectuat suplimentarea cabinelor de vot tocmai pentru că numărul alegătorilor era unul ridicat. În această localitate pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu cu 52,15 %, George Simion cu 16,49% şi Elena Lasconi cu 14,52%.
Aceeaşi situaţie şi la Monterotondo, un orăşel de 39.000 de locuitori, aflat la 25 de kilomeri de Roma şi unde au votat 1608 persoane. Acolo Călin Georgescu a obţinut 53,1 %, George Simion: 16,68 şi Elena Lasconi: 13,35%.
Lista ar putea continua, dar vă mai oferim un singur exemplu din nordul Italiei: Castelfranco Veneto se află în provincia Treviso, are o populaţie de 33.000 de locuitori şi au votat 2.361 de cetăţeni. Aici rezultatele primului tur de alegeri arată astfel: Călin Georgescu: 52,78 %, George Simion: 18,60%, Elena Lasconi: 16,56%.
Dar ce au în comun însă toate aceste localităţi mici despre care am vorbit mai înainte, în afară desigur de comunităţi consistente de români? În toate aceste localităţi mici se află biserici ortodoxe române importante în zonă. Şi dacă intraţi pe paginile de Facebook ale acestor parohii, veţi observa că acolo sunt postate îndemnuri la vot, dar şi filmuleţe propagandiste pentru Călin Georgescu, chiar și în timpul campaniei electorale .
Situaţia stă uşor diferit în oraşe mai mari. De exemplu la Milano au fost 2400 de votanţi, la Verona 3000, iar la Torino 5392, dar asta raportat la o populaţie mult mai mare. Clasamentul în marile oraşe îl arată pe Călin Georgescu pe primul loc dar nu cu un procent uriaş, urmat de Elena Lasconi şi pe locul 3 George Simion. Aici însă comunităţile de români sunt mai răsfirate şi nu sunt închegate în jurul unor biserici. Am cerut şi un punct de vedere de la Biserica Ortodoxă Română, însă până la această oră nu l-am primit.
Katja Plate, şeful biroului Fundației Konrad Adenauer din București, a declarat, marţi, că Biserica Ortodoxă Română ar fi avut un rol semnificativ în susținerea lui Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Conform acesteia, materiale electorale în favoarea lui Georgescu au fost distribuite în biserici și mănăstiri, subliniind o apropiere între agenda politică a acestuia și pozițiile tradiționaliste și conservatoare ale unor membri ai clerului ortodox, transmite G4Media, care a citat Agenția de presă catolică germană (KNA).
Potrivit lui Katja Plate, există similitudini cu biserica majoritară din România, din care fac parte 85% din toți membrii bisericii din țară.
„Ceea ce este sigur este că materiale publicitare pentru Călin Georgescu au fost expuse în numeroase biserici și mănăstiri timp de luni de zile (...).
Este bine cunoscut faptul că episcopii individuali au puternice tendințe pro-ruse și militează pentru ca țările frățești ortodoxe România și Rusia să își unească forțele pe baza comunității bisericilor ortodoxe.
În timp ce patriarhul bisericii, Daniel, a arătat în mod repetat o poziție pro-europeană, acest lucru este departe de a fi cazul Sinodului, organismul de conducere al bisericii. Potrivit lui Plate, acolo domină „opiniile naționaliste tradiționaliste de dreapta", a transmis șefa biroului Fundației Konrad Adenauer din București pentru Agenția de presă catolică germană (KNA).
Cine este Katja Plate
Katja Plate este șefa biroului Fundației Konrad Adenauer (KAS) din București, organizație germană cunoscută pentru promovarea democrației, statului de drept și valorilor europene. Fundația KAS este afiliată politic cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU) din Germania, partidul de centru-dreapta.
Plate are expertiză în domeniul politicii și societății din Europa de Est, inclusiv România, și este frecvent implicată în dezbateri și analize privind democrația, politica externă și influențele geopolitice din regiune.