Față de perioada de dinaintea pandemiei, România se situează în primele patru state din Uniunea Europeană ca revenire economică, superioară mediei UE, susține bilanțul Guvernului Cîțu, publicat joi.
Florin Cîțu a preluat mandatul în fruntea Executivului în decembrie 2020.
Guvernul Cîțu spune că a început consolidarea fiscală. Execuția bugetară la 10 luni a condus la un deficit al bugetului de puțin peste 4%, față de ținta de 7,13% pentru întregul an. Cifrele preliminare pentru 11 luni indică o creștere marginală a deficitului, ceea ce lasă un spațiu fiscal foarte mare pentru ultima lună din an. Guvernul invocă rezultatele anului 2021 - creștere PIB la 9 luni de 7,1%, creșterea industriei cu 10,5%, construcțiile cu 4,9%, informațiile și comunicațiile cu un spor de 14,4%.
În plan extern, bilanțul amintește de creșterea exporturilor cu 21,7% în primele nouă luni ale anului, la 54,5 mld. euro, în timp ce importurile s-au ridicat la o valoare de 71,3 mld. euro, cu 23,2% în creştere faţă de perioada similară a anului 2020.
În primele 9 luni, intrările nete de investiții străine directe s-au ridicat la 5,3 mld euro, fiind de peste trei ori mai mari decât în perioada similară din 2020.
Creșterea veniturilor salariale a fost de 9,9%, datorită revigorării activității economice și a eliminării unor condiții restrictive, urmată de sectorul serviciilor cu 9,2%.
Guvernul Cîțu și-a publicat bilanțul: creștere economică, creșterea colectării veniturilor bugetare
Creșterea datoriei publice față de nivelul pre-pandemie a fost necesară pentru susținerea cheltuielilor medicale, sprijinirea populației si firmelor, creșterea investițiilor. Datele Eurostat arată că în intervalul 2019 T4 - 2021 T2 datoria publică a României a crescut cu 12,2 pp, mai puțin decât în Zona Euro (14,7pp) sau decât media UE (13,7 pp).
Executivul amintește că a eliminat supra-acciza la carburanți, supra-impozitarea contractelor de muncă cu timp parțial (part-time), că a fost eliminat sistemului ineficient și birocratic al plății defalcate a TVA (split TVA), precum și că au fost eliminate măsurile anti-economice promovate de Guvernul anterior prin: eliminarea supra-taxării unor sectoare precum comunicațiile, sectorul financiar-bancar, sectorul energetic, a acelor condiții pentru administratorii pilonului II de pensii și desființarea fondului de dezvoltare și investiții. A fost luată măsura scutirii de la plata impozitului specific domeniului HORECA până la finalul anului și a fost reintrodus șomajul tehnic pentru angajați, în contextul pandemiei. Tot până la finalul anului, a fost prelungit programul IMM Invest, program care include și Agro IMM Invest.
A fost introdus sistemul e-facturare, a plătit facturi deja existente către programul PNDL și alte tipuri de restanțe de peste 7 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiții au fost pe primele 10 luni în sumă de 38,19 mld lei, în creștere cu 7,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în sumă de 35,47 mld lei, mai mult de 50% fiind finanțate proiectele din europene.
Cifrele preliminare pentru finalul lunii noiembrie arată că deficitul bugetar va crește marginal față de luna octombrie. În aceste condiții, următorul Executiv va avea un spațiu foarte mare pentru ultima lună față de ținta de deficit de 7,13%, susține documentul.
Ministerul Finanțelor a reușit atragerea de resurse financiare de pe piața internă la dobânzi negative. Astfel, în luna august 2021 a fost atrasă suma de 176,25 milioane euro la un randament mediu de -0,04%.
Guvernul Cîțu își asumă și adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în urma căruia a obținut pentru România 29,2 miliarde de euro
În primele 10 luni ale anului 2021, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 253,43 mld lei, mai mari cu 18% față de 2020, respectiv cu 14% față de 2019, ceea ce reprezintă 40 mld. lei în plus față de 2020 și respectiv 31,5 mld. lei mai mult decât în 2019, în condițiile în care TVA rambursat este mai mare cu 5 mld. lei decât în 2019. Pentru următorii 4 ani ANAF își propune creșterea ponderii în PIB a veniturilor bugetare colectate cu cel puțin 2,5 puncte procentuale comparativ cu 2019, precum și reducerea decalajul fiscal la TVA cu 5 puncte procentuale.
În luna octombrie, agenția internațională de evaluare financiară Standard & Poor's a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda națională la BBB minus/A-3 şi a menținut perspectiva la "stabilă". De asemenea, agenția de rating Moody's a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută şi a îmbunătățit perspectiva din negativă în stabilă.
Guvernul Cîțu își asumă și adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în urma căruia a obținut pentru România 29,2 miliarde de euro. Prima tranșă de bani urmează să fie primită până la finalul anului. În total, PNRR prevede 64 de reforme și 107 investiții în toate domeniile. O altă asumare este adoptarea Proiectului Național de Investiții Anghel Saligny a fost necesară pentru modernizarea comunităților, având în vedere proiecte de construcție și modernizare a drumurilor, a rețelelor de apă și canalizare. 97,5% dintre comunele, orașele, municipiile și județele din România au depus cereri de finanțare prin Anghel Saligny. Cererile de finanțare au fost de aproape trei ori mai mari decât bugetul programului: peste 137 de miliarde de lei pentru peste 7.500 de proiecte.
Sursă: Mediafax