Antena 3 CNN Mediu Reciclare Bihorul reciclează 30% din gunoi. Sistemul "plătești cât arunci" i-a făcut pe locuitori să nu mai ducă deșeurile pe câmp sau să le ardă

Bihorul reciclează 30% din gunoi. Sistemul "plătești cât arunci" i-a făcut pe locuitori să nu mai ducă deșeurile pe câmp sau să le ardă

Mia Lungu
3 minute de citit Publicat la 15:25 10 Feb 2022 Modificat la 15:25 10 Feb 2022

Spre deosebire de alte județe, Bihorul n-a avut nevoie de un depozit ecologic de deșeuri, întrucât la marginea Oradei funcționează unul încă din 2004. Cu toate astea, în multe din satele județului localnicii erau obișnuiți să ardă gunoaie în fundul curților sau să le arunce pe câmpuri, potrivit presshub.ro.

Județul Bihor a fost împărțit, acum un an, în 7 loturi, fiecare cu un operator de salubritate, astfel că cetățenii nu mai au nicio scuză să arunce gunoaiele ilegal.

Sistemul de Management Integrat a Deșeurilor (SMID) a demarat în septembrie 2020, când bihorenii au fost somați să încheie contracte cu firmele de salubritate selectate în urma licitațiilor pentru toate cele 7 loturi. A fost momentul în care toți locuitorii din județ au aflat că locul gunoaielor este în autogunoiere și că „gozurile” sunt de mai multe feluri, iar ei trebuie să le separe.

„Nu-mi pare greu să colectez selectiv, de ce să fie? E mai bine așa, nu mai arunci gunoaiele pe Criș, și-așa sunt acolo destule”, a declarat un pensionar din Șuncuiuș, Gyongy Francisc, pentru presshub.ro.

„Eu cred că era mai bine înainte, cu un singur tomberon, nu prea am timp să selectez. Dacă tot plătim contractul ăsta, ar fi de preferat să fie și cum vrem noi”, a spus Ioana Rus, din aceeași comună bihoreană.

„La mine în familie se strânge totul separat. Ideea e bună, dar din păcate mulți n-o respectă. Deși este indicat pe pubele, am văzut că mulți bagă sticle la plastic sau invers”, a explicat Alexandru Covaci, din Vadu Crișului.

Cum au învățat locuitorii să recicleze selectiv. Sistemul "Plătești cât arunci"

SMID Bihor se aplică în trei scenarii: unul pentru Oradea, unde deșeurile se colectează în 3 fracții (reciclabile, biodegradabile și reziduale), unul cu 5 fracții pentru celelalte orașe din județ (plastic și metal, hârtie și carton, sticlă, deșeuri biodegradabile, respectiv deșeuri reziduale) și unul cu 4 fracții pentru mediul rural (unde nu se aruncă separat deșeurile vegetale). 

Toți cetățenii au primit pubele și saci pentru fiecare fracție de deșeuri. În locul unor pubele mari, în care ar fi putut înghesui toate gunoaiele, pentru deșeurile reziduale bihorenii au primit recipiente mici (de 40 sau de 60 litri) astfel încât, dacă nu sortează, nu le sunt suficiente pentru o săptămână.

În plus, într-o mare parte a județului, cetățenii plătesc factura de salubritate în funcție de cât de multe deșeuri aruncă. Excepție fac cei din zona 1B, adică din cele 25 comune din jurul Oradiei, și orădenii care stau la blocuri. Aici, sistemul „plătești cât arunci” se va introduce în acest an.

În restul Bihorului, oamenii plătesc un tarif fix lunar (14 lei), care le asigură o golire a pubelei cu reziduale, iar apoi câte 4 lei pentru fiecare colectare suplimentară, în timp ce colectarea deșeurilor reciclabile e gratuită. Într-o gospodărie unde pubela este golită de patru ori într-o lună, factura ajunge la 26 lei. Un sistem similar, dar cu alt plan tarifar, care pornește de la 16 lei pentru o cantitate minimă de deșeuri, se aplică și în Oradea, în zonele de case.

Încă de la aderare, România s-a angajat la UE că fiecare cetățean va colecta selectiv deșeurile, astfel încât o parte cât mai mare din acestea să fie reciclate

Bihorul este unul dintre puținele județe din țară cu un SMID funcțional, ba care chiar dă roade: în numai un an de la implementare, rata de reciclare în județ a ajuns la 30%. Mare pentru România, dar totuși mică pentru Europa, așa că autoritățile județene pregătesc reguli și mai stricte.

Din 2007, SMID a adus în Bihor fonduri nerambursabile în valoare de 155 milioane lei. Banii s-au cheltuit pentru închiderea vechilor gropi de gunoaie, construirea unor stații de sortare și de transfer a deșeurilor, achiziția de echipamente și containere și amenajarea unei stații de tratare mecano-biologică, unde deșeurile reziduale să fie la rândul lor sortate și „curățate”, înainte de a fi depozitate.

Chiar dacă gradul de colectare separată din Bihor este mare pentru țara noastră, este totuși departe de normele europene, care prevăd că minimum 60% dintre deșeurile produse într-o comunitate ar trebui revalorificate.

Citește mai multe din Reciclare
» Citește mai multe din Reciclare
TOP articole