Belgia preia astăzi, 1 ianuarie 2024, președinția rotativă a Uniunii Europene. Obiectivele stabilite pentru următoarele șase luni

Belgia deţine preşedinţia rotativă pentru a 13-a oară, într-un moment în care Uniunea Europeană se află la o răscruce de drumuri, confruntându-se cu consecinţele agresiunii ruse în Ucraina, efectele post-pandemie, criza energetică, dezinformarea, evenimentele climatice extreme și conflictul din Orientul Mijlociu.

Preşedinţia belgiană are drept obiective menținerea sprijinului neclintit pentru Ucraina, sprijinirea Agendei Strategice 2024-2029 şi pregătirea discuțiilor privind viitorul Uniunii Europene.

Pe zona de justiţie şi afaceri interne, priorităţile-cheie vor fi reforma sistemului de migraţie şi azil, precum şi crearea unei zone Schengen reziliente.

"Protejează, întăreşte, pregăteşte" este sloganul ţării la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, acesta cuprinzând, în mod concis, cele şase teme-cheie ale acestui al 13-lea mandat (angajamentul faţă de o Europă mai sigură, mai puternică şi mai rezistentă, capabilă să navigheze în peisajul complex şi în schimbare rapidă al politicii globale), conform mesajului premierului belgian, postat pe Belgian Presidency.

Citește și: Kadri Simson, comisarul european pentru Energie: "Laud faptul că România nu este atât de dependentă de Rusia"

Belgia a fost prima ţară din UE care a deţinut preşedinţia Consiliului în perioada 1 ianuarie-30 iunie 1958, numărându-se printre membrii fondatori ai construcţiei comunitare.

Belgia a fost primul stat care a deţinut preşedinţia, pentru că numele statului începe cu litera "B", iar ordinea în care tratatele prevedeau că se asigura preşedinţia rotativă era una alfabetică.

Alte perioade în care Belgia a deţinut preşedinţia: ian. - iun. 1961; ian. - iun. 1964; ian. - iun. 1967; ian. - iun. 1970; ian. - iun. 1973; ian. - iun. 1978; iul. - dec. 1982; iul. - dec. 1987; ian. - iun. 1994; ian. - iun. 2002; iul.-dec. 2010, arată Consilium Europa.

Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Spania (iul.-dec. 2023), Belgia (ian.-iun. 2024) şi Ungaria (iul.- dec. 2024).

Programul pe 18 luni al noului trio, care a debutat la 1 iulie 2023, a fost aprobat în cadrul Consiliului Afaceri Generale al UE din 27 iunie 2023.

Prioritățile trio-ului format din Spania-Belgia-Ungaria, conform sursei citate:

• evaluarea, la jumătatea perioadei, a cadrului financiar multianual 2021-2027, precum şi contribuţia la finalizarea uniunii bancare şi la realizarea de progrese în direcţia unei veritabile uniuni a pieţelor de capital;
• contribuţia la revizuirea Codului vamal al Uniunii;
• continuarea lucrărilor privind transformarea digitală, asigurând ceea ce se numeşte incluziune digitală;
• continuarea lucrărilor privind reforma sistemului european comun de azil şi a pactului privind migraţia şi azilul;
• punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE şi depunerea de eforturi în direcţia consolidării autonomiei strategice în domeniul tehnologiilor digitale;
• punerea în aplicare a pachetului "Fit for 55";
• monitorizarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) reformate şi conceperea noii PAC post-2027;
•  coordonarea sprijinului financiar pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei;
• contribuţia la modelarea comunităţii politice europene ca forum de dialog politic paneuropean la nivel înalt între statele membre ale UE şi vecinii lor cei mai apropiaţi pe tema stabilităţii şi securităţii europene, a securităţii energetice şi a rezilienţei.