Bela Karoly, în vâstă de 82 de ani, antrenorul care a făcut istorie alături de fosta gimnastă româncă Nadia Comăneci, apoi de multe alte gimnaste din SUA, își trăiește „ultimele zile”. Acesta este grav bolnav. Anunțul a fost făcut de Geza Poszar, cel care era coregraf în epoca de aur a gimnasticii românești.
Se pare că Bela Karoly, care locuiește în SUA, unde s-a mutat împreună cu soția, Marta Karoly, încă din anii ’80, suferă de Alzheimer, dar are și alte afecțiuni severe. El nu îi mai recunoaște nici măcar pe cei dragi și poate fi hrănit doar cu lingurița.
[GAL layout="5"]„Din păcate, Bela nu mai recunoaște pe nimeni și e îngrijit de o soră medicală, acasă, 24 de ore din 24. Poate să mănânce doar baby-food, cu lingurița, ca la copiii mici. Își trăiește ultimele zile. Bela se luptă cu maladia Alzheimer și înțeleg că are și o serie de alte complicații medicale. După ce au vândut ranchul și sala, întreg complexul, Marta și Bela s-au mutat la Huntsville, vreo două ore depărtare de Houston, unde locuiește și fiica lui cu familia”, a declarat Geza Poszar pentru GSP.
„Omul pe care nu a reușit nimeni și nimic să-l dărâme...regula nemiloasă a vieții îl scoate încet din joc”
Fostul coregraf, care a activat în perioada în care Nadia Comăneci uimea lume cu performanțele sale sportive, a dezvăluit, printr-un comentariu postat pe o rețea de socializare, că Bela Karoly se apropie cu pași repezi de sfârșitul „maratonului vieții” și i-a îndemnat pe internauți să se roage pentru el.
„Schimb texte cu Nadia foarte des și mai și vorbim. Ieri am schimbat texte privind starea lui Bela, care e pe ultimii metri… în maratonul vieții. Vă rog să vă rugați pentru el, omul pe care nu a reușit nimeni și nimica să-l dărâme, a jucat numai după regulile lui, regula nemiloasă a vieții îl scoate încet, încet din joc”, a scris acesta.
În ediția din 1976 a Jocurilor Olimpice, sub îndrumarea celebrului antrenor de gimnastică Bela Karoly, Nadia a devenit „Zeița de la Montreal” și prima gimnastă din istorie care a obținut nota maximă. Afişajul electronic nu era programat să arate nota 10, fiindcă nu existau decât trei spaţii pentru afişarea notelor, aşa că pe ecran a apărut nota 1.00. Momentul a fost inițial confuz pentru delegația României, iar antrenorul Bela Karoly s-a îndreptat spre juriu pentru a cere explicații pentru nota Nadiei.
Relaţia dintre Nadia Comăneci şi Béla Károly. Securitatea a fost cu ochii pe ei
Anul 1981 a intrat în istoria gimnasticii româneşti; şi nu pentru că a fost un an cu performanţe deosebite, ci pentru că soţii Martha şi Béla Károly, antrenorii lotului naţional de gimnastică artistică feminin, au decis să nu mai revină în ţară la finele turneului întreprins în Venezuela şi SUA.
Rapoartele Securităţii oferă informaţii despre viaţa soţilor Károly la Oneşti şi la Deva, despre deplasările în străinătate ale tehnicienilor, dar şi despre relaţia plină de asperităţi cu sportivele: cuplului de antrenori i se reproşa severitatea excesivă, dar şi nerespectarea medicaţiei şi a regimului alimentar recomandat de specialişti.
Punct culminant al acestui „îngheţ”: după Jocurile Olimpice de la Montreal, Nadia Comăneci şi Teodora Ungureanu au fost mutate pentru o vreme la Bucureşti.
Cine este Bela Karoly: Viața și realizările
Béla Károly s-a născut la 13 septembrie 1942 la Cluj, într-o familie de ingineri. A absolvit în 1968 Institutul de Educaţie Fizică şi Sport şi a primit repartiţie la Liceul de gimnastică din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (Oneşti).
La rândul ei, Martha Gyöngyver, viitoarea soţie a lui Béla, s-a născut la 13 august 1942 în Odorheiul Secuiesc, a urmat Institutul Pedagogic din Cluj şi a fost instalată pe post de profesor de educaţie fizică la şcoala sportivă din Petroşani. Din anul 1968 s-a transferat la şcoala de gimnastică din Oneşti, înfiinţată prin eforturile Mariei Simionescu.
La câţiva ani de la începutul activităţii lor la Oneşti, Martha şi Béla Károly au fost numiţi la conducerea tehnică a lotului naţional feminin de gimnastică, ajutaţi de coregraful Géza Poszar. Aceasta se întâmpla în anul 1974, iar concomitent cu ascensiunea profesională a celor doi a început să capete contur şi interesul lucrătorilor Securităţii pentru familia de antrenori.
Din 1976, dosar de urmărire pe numele lui Károly
Securitatea municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej a primit aprobarea de a-l folosi pe Béla Károly pentru rezolvarea unor sarcini ale muncii de informaţii la 14 mai 1975. Tânărul antrenor a purtat mai multe discuţii cu ofiţeri ai Securităţii şi chiar şi-a dat acordul formal pentru furnizarea unor date de interes operativ.
Totuşi, preocupările nu erau comune, aşa că Béla a deconspirat imediat legătura cu structurile informative; în plus, conform sursei „Nelu”, antrenorul era bănuit de intenţii de „evaziune” (fugă din ţară) şi de unele comentarii tendenţioase la adresa regimului politic.
De altfel, despre legăturile cu Securitatea, antrenorul a declarat în presa postcomunistă: „au încercat, dar le-am dat înscrisuri de circumstanţă de prin străinătate şi s-au convins repede că nu se pot baza pe mine”.
Pe fondul inexistenţei colaborării cu antrenorul s-a trecut la verificarea informativă, iar la 12 noiembrie 1976 s-a obţinut acordul organelor de partid locale – procedura standard pentru monitorizarea membrilor Partidului Comunist Român – în vederea deschiderii unui dosar de urmărire informativă individuală.
Sub numele conspirativ „Katona” a început supravegherea antrenorului şi s-a dispus punerea în practică a planului de măsuri conceput în acest caz.
Din setul de decizii şi acţiuni informative, reţinem: recrutarea de surse din rândul antrenorilor, tehnicienilor şi personalului care îşi desfăşurau activitatea în gimnastică, din rândul factorilor de conducere din domeniul sportului şi învăţământului, precum şi a legăturilor create de antrenor în afara sferei sale profesionale; introducerea unor mijloace speciale de tehnică operativă la domiciliul soţilor Károly şi la locurile de cantonament din ţară; dirijarea surselor pe lângă obiectiv şi propunerea de însoţire a tehnicianului de către un ofiţer de securitate, sub acoperirea de instructor sportiv, cu sarcini prioritare de prevenire.