Problema migraţiei românilor în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit a fost subiect de dezbatere în Parlament European. Europarlamentarul Cătălin Ivan, în colaborare cu Rombel şi Consiliul românilor de Pretutindeni au fost gazda unui astfel de eveniment în care s-a discutat despre posibile soluţiilor pentru aducerea românilor înapoi în ţară, dar şi sprijinirea lor în comunităţile în care s-au integrat.
Fenomenul migraţiei forţei de muncă în România devine din ce în ce mai îngrijorător. Statisticile arată că peste 4 milioane de conaţionali au luat drumul stăinătăţii în cautarea unui trai mai bun. Au lăsat, în ţară, o populaţie mult îmbătrânită şi peste 80 de mii de copiii în grija rudelor. Tocmai aceste aspecte au fost discutate într.o dezbatere din Parlamentul euiropean care a avut drept concluzie necesitatea creării unui plan de acţiune în 12 puncte pentru o Românie demnă și influentă în Europa.
Astfel, s-a conturat ideea punerii în aplicare a unor proiecte care să conexeze mai bine cultura şi obiceiurile româneşti cu cele din comunităţile în care românii s-au stabilit în ultimii ani. S-a descoperit şi necesitatea copiilor de români să aibă acces la educaţie în limba maternă, iar familiile lor să beneficieze gratuit de asistență juridică, fiscală și economică, oriunde pe teritoriul UE, mai ales pentru a evita cazurile de exploatare prin muncă.
Şi domeniul cercetării a intrat în atenţia celor participanţi la dezbatere şi astfel s-a ajuns la concluzia că este necesară un schimb de experienţă între medicii românii plecaţi în străinătate şi România. Prin digitalizarea serviciilor se doreşte crearea unei mai bune conexiuni între românii care lucrează în străinătate ţi statul român, prin facilitatea accesului online la instituţiile din ţara noastră.
România demnă în Europa
România este mai mult decât un popor între granițele unui stat. Peste 4 milioane de români locuiesc în alte țări ale Uniunii Europene, s-au integrat în societățile respective și sunt ambasadorii direcți ai României în lume.
O parte dintre aceștia au copii născuți în afara țării și care, uneori, continuă să învețe limba română, însă apartenența culturală și identitară este din ce în ce mai greu de transmis.
Din nefericire, există un procent foarte scăzut al românilor care s-au întors, deși studiile arată că dorința reîntoarcerii există.
De-a lungul anilor, niciun guvern nu a reușit să stabilească o legătură de încredere, dacă nu afectivă, cu diaspora. Astfel, românii se simt "abandonați" de statul român, obligați să-și poarte singuri de grijă; se simt "ai nimănui", după cum se exprimau lucrătorii aflați la muncă în Spania.
Ruperea definitivă a legăturii României cu românii plecați în afara țării înseamnă o pierdere imensă. Forța de muncă activă a României susține acum economiile altor țări, tinerii foarte bine calificați sunt foarte apreciați în companii de succes din Europa de Vest, doctorii români țin în stare perfectă de funcționare spitale întregi în Germania, Franța și alte state europene. Întregi comunități românești s-au mutat în Italia și Spania, lăsând acasă bătrânii și peste 80.000 de copii.
În ciuda faptului că România are o creștere economică, lipsa distribuției echitabile a veniturilor, a creării oportunităților pentru tineri, precum și lipsa inovației și a educației antreprenoriale, a reformei din administrația publică, educație și sănătate, încurajează și mai mulți români să părăsească țara.
România se confruntă cu locurile de muncă prost plătite, o populație îmbătrânită și în curs de îmbătrânire, având cel mai mare spor negativ din ultimul secol. De asemenea, România are o influență scăzută în luarea deciziilor la nivel european și o lipsă evidentă de gândire strategică pe termen mediu și lung. Astfel, pare a fi condamnată să rămână la periferia Europei.
Cu toate acestea, starea de fapt poate fi schimbată, iar perspectiva destul de sumbră din acest moment poate fi îmbunătățită. Propunem câteva direcții de acțiune pentru o Românie demnă și influentă în Europa:
1. Sunt necesare proiecte de tip punte între comunitățile de origine și cele de destinație ale românilor, în special în zonele rurale. Migrarea românilor în țări precum Spania și Italia s-a făcut pe principiul recomandărilor. Familii întregi, rude, vecini din același sat s-au dus la muncă în aceleași localități din străinătate, păstrând astfel sentimentul de apartenență la comunitate. Statul român trebuie să încurajeze colaborarea între cele două comunități prin facilitarea comunicării și a proiectelor sociale, culturale și economice. Pentru mediul rural românesc, conectarea concretă, prin proiecte clare, la comunitățile de români din afara țării reprezintă o oportunitate de dezvoltare și de deschidere cu beneficii foarte mari pe termen mediu. Românii din afara țării se vor simți încurajați să revină, să investească și să contribuie la dezvoltarea comunităților din care au plecat. Sentimentul de înstrăinare și de abandon ar fi profund diminuat, dacă nu înlăturat în totalitate. Fenomenul migrării se va diminua pe măsura dezvoltării de investiții și inițiative private în comunitățile rurale românești, dar și prin oferirea de facilitați fiscale pentru cei care aleg să investească în comunitățile rurale din care au plecat.
2. Trebuie susținută dezvoltarea conceptelor de inovare și antreprenoriat în România prin atragerea celor care și-au consolidat cunoștințele și studiile în străinătate. Aceasta presupune, implicit, facilitarea recunoașterii diplomelor obținute în afara țării, precum și atragerea de investitori în domeniul inovației în România, din rândul oamenilor de afaceri români aflați în diaspora.
3. Drepturile românilor în comunitățile de destinație trebuie apărate printr-un efort susținut al autorităților românești, atât diplomatic, cât și administrativ. Ministerele de resort trebuie să dezvolte parteneriate concrete, funcționale, cu caracter permanent, cu instituțiile similare din țările unde se află aceste comunități. Asistența consulară trebuie să fie non-stop, gratuită și în timp real, în interesul românilor, oriunde s-ar afla aceștia. De asemenea, românii din afara țării trebuie să beneficieze de gratuitatea asistenței juridice, fiscale și economice, oriunde s-ar afla pe teritoriul Uniunii Europene. Sunt necesare campanii de informare a românilor din țară și din afară privind drepturile și obligațiile lor de cetățeni europeni.
România este obligată să-și asume rolul principal în lupta împotriva sclaviei moderne. Dreptul românilor care merg la muncă în străinătate trebuie apărat atât în țara de destinație, cât și în România. De foarte multe ori, se întâmplă ca agențiile de plasare a forței de muncă să fie angajate în înțelegeri ilegale - sau la limita legii - cu angajatorii străini. Cei care caută loc de muncă în afară vin din comunități sărace, rurale, nu cunosc nici limba și nici particularitățile legale din țările respective. De multe ori, ei cad pradă rețelelor de sclavie modernă și rămân fără apărare în fața abuzurilor din partea angajatorilor.
4. Copiii din familii de români sau din familii mixte au dreptul de a învață în limba maternă. Orice comunitate de români trebuie să aibă posibilitatea să-și trimită copiii la cursuri de limba și literatura română, istorie și tradiții românești și cultură românească în context european. Statul român trebuie să înființeze școli românești în comunitățile mari și, de asemenea, să dezvolte parteneriate cu școli publice sau private acolo unde este necesar.
5. Păstrarea și promovarea valorilor culturale și spirituale românești pot fi încurajate prin sprijinirea inițiativelor private și realizarea de colaborări cu asociațiile și fundațiile culturale românești.
6. Promovarea produsele românești pe piețele europene ar ajuta statul român să fie un promotor activ al economiei românești, al producătorilor autohtoni, susținând atât logistic, cât și prin asistență juridică și economică, intrarea acestora pe piețele europene. Brandurile românești pot fi promovate în Uniunea Europeană printr-o multitudine de metode și instrumente aflate la dispoziția și folosite cu eficiență dovedită de alte state membre. Participarea la târguri de turism contribuie la includerea destinațiilor românești pe harta turismului european.
7. Sprijinirea universităților românești în dezvoltarea de parteneriate cu universități similare europene ar asigura facilitarea accesului tinerilor români la burse în universități europene. Schimburile de experiență, dezvoltarea de platforme educaționale comune ar contribui nu numai la o participare a tinerilor în cadrul programelor europene de tip ERASMUS, ci și la realizarea de proiecte comune de cercetare, cursuri de masterat și doctorat, la introducerea tehnologiilor moderne de comunicare și informare, precum și la realizarea de proiecte comune de cercetare. De asemenea, este oportună și asigurarea unor oferte avantajoase de angajare a celor care aleg să se întoarcă în țară după stagiul de formare.
8. Numărul medicilor plecați în Uniunea Europeana este impresionant, iar performanțele acestora sunt deja de notorietate internațională. România trebuie să reia contactul cu aceștia și să dezvolte colaborări în cercetare care să sprijine dezvoltarea sistemului de sănătate românesc și învățământul universitar de profil. Foarte mulți tineri medici români publică articole și câștigă premii naționale și internaționale în țări europene. Modernizarea sănătății românești ar fi incompletă și total ineficientă doar cu investiții în clădiri și aparatură.
9. România digitala trebuie să includă mai mult decât relația cetățenilor români din interiorul țării cu administrația locala și națională. Românii din afara țării trebuie să aibă acces la aceleași servicii online, să beneficieze de un contact facil, în timp real, cu instituțiile statului român, să obțină informații și să poată transmite solicitări. Datorita tehnologiilor moderne de comunicare, distanțele pot fi reduse, iar sentimentele de abandon și de înstrăinare pot fi semnificativ atenuate. Statul român poate ține mult mai facil legătura cu fiecare cetățean român, oriunde s-ar afla el, și are obligația să o facă.
10. România trebuie să fie parte activă în dezbaterile privind viitorul Europei sociale, a luptei împotriva sărăciei și pentru reducerea decalajelor între diferite categorii de populație. Incluziunea sociala a categoriilor defavorizate, reducerea șomajului, mai ales în rândul tinerilor, introducerea salariului minim european și a pensiei minime europene, trebuie să fie priorități de necontestat.
11. România a fost și trebuie să rămână un partener serios și total angajat în sprijinirea Republicii Moldova pe parcursul său european. Sprijinirea demersurilor guvernului de la Chișinău, încurajarea proiectelor culturale, sociale și economice transfrontaliere, acordarea de facilități pentru cetățenii moldoveni care vor să studieze în România sunt angajamente ferme care trebuie respectate și în viitor.
12. Ar trebui să existe o mai bună informare pentru românii care se pregătesc pentru examenul EPSO. Toți cei care trec acest examen trebuie sprijiniți de statul român în vederea unui acces mai rapid în funcții importante în cadrul instituțiilor europene, în conformitate cu drepturile ce le revin cetățenilor europeni. Colaborarea cu românii care ocupa funcții în instituțiile europene trebuie să fie permanentă, atât în plan funcțional, curent, cât și în plan strategic, de planificare a acțiunilor viitoare ale țării noastre.