Be EU. De ce România are atât de puțin produse de origine protejată și cum putem beneficia de acestea

Uniunea Europeană oferă mecanisme multiple pentru protejarea produselor unice, cum ar fi denumirile de origine protejată și indicație geografică protejată. Acestea reprezintă practic un adevărat standard al calității și autenticității.

Subiectul a fost discutat sâmbătă, la ”Be EU”.

Sistemul referitor la denumirile de origine protejate (DOP) și la indicațiile geografice protejate (IGP) prevede protejarea pe întregul teritoriu al Uniunii Europene a denumirilor care oferă practic valoare adăugată respectivelor produse. Din datele Comisiei Europene reiese faptul că în jur de 20% din schimburile comerciale cu produse cu DOP sau IGP sunt transfrontaliere, certificarea având un important rol economic. 

România este printre țările cu cele mai puține astfel de produse. Printre ele, Novacul afumat din Țara Bârsei, Salamul de Sibiu și Magiunul de Topoloveni.

”Pe lângă oportunitatea economică putem vorbi și de o impulsionare a tradiției din zonele rurale, putem lega produsele de o anumită regiune, referindu-ne și la calitatea acestora. Beneficii au și producătorii și consumatorii. Acest lucru poate fi și o mândrie națională. Ar trebui să vedem aceste beneficii și ar trebui o mai bună implicare. Eu cred că avem foarte multe produse care ar putea face față cerințelor. Lipsa de implicare și de informare a făcut ca România să aibă foarte puține astfel de produse” a spus Viorica Dăncilă, europarlamentar român și membru în Comisia pentru agricultură.

Această rubrică este realizată cu sprijinul unui grant acordat de Parlamentul European