„Vest-europenii ne-au păcălit și ne-au tratat cu superioritate în ultimii 30 de ani”, a declarat Radosław Sikorski, fost ministru de externe polonez, pentru Politico.
Liderii polonezi și baltici au interpretat invadarea Crimeei de către Rusia din 2014 ca un semnal clar că Putin trebuie oprit printr-o adevărată demonstrație de forță din partea Occidentului. Cu toate acestea, ei au constatat că cea mai mare parte a Uniunii Europene a fost reticentă în a impune sancțiuni mai dure Moscovei, deși un aliat european fusese invadat.
În 2007, Putin a ținut un discurs la Conferința de Securitate de la München, în care a criticat SUA pentru crearea unei lumi unipolare „în care există un singur stăpân, un suveran”, a criticat expansiunea NATO spre Est și a contestat ordinea europeană de după Războiul Rece. Din acel moment, intențiile expansioniste ale Rusiei au devenit din ce în ce mai evidente.
Sikorski, care era un diplomat foarte important al Poloniei în acel an, a început să ceară atunci întărirea prezenței NATO în țară.
„Când am cerut în numeroase rânduri ca apartenența noastră la NATO să fie îndeplinită prin prezență fizică – și am cerut doar două brigăzi, adică 10.000 de soldați americani – acest lucru a fost considerat scandalos. Germania în special, dar și alte țări, pentru prima dată în istorie s-au trezit înconjurate de state exclusiv prietenoase. Și nu au simțit durerea noastră de a fi o țară de flanc, de a fi la marginea lumii democrației, statului de drept și securității”, a spus Sikorski pentru Politico.
Și Estonia a trecut printr-un episod marcant în 2007. În aprilie, serverele calculatoarelor Estoniei au fost lovite de un val masiv de atacuri DDoS (Blocarea Distribuită a Serviciului - supraîncărcarea unui site cu trafic din surse multiple, potrivit hostriver.ro) pe site-uri web publice și private, ceea ce a însemnat un blocaj digital al țării timp de câteva săptămâni. Atacul cibernetic a venit la scurt timp după ce autoritățile din Estonia și-au propus să mute „Monumentul Eliberatorilor Estoniei”, realizat în perioada stăpânirii sovietice, din centrul orașului Tallinn.
În timp ce guvernul rus a negat în mod repetat implicarea în atacul cibernetic, Estonia nu a fost convinsă.
„Unii dintre aliații noștri NATO din Europa ne-au spus că nu știm despre ce vorbim, că suntem rusofobi, asta venind de la niște oameni care la momentul respectiv nu știau să facă diferența dintre un computer și un toaster, în timp ce noi eram deja una dintre țările cele mai avansate din punct de vedere digital din Europa”, a spus Toomas Hendrik Ilves, care era președintele Estoniei la momentul atacurilor cibernetice, pentru Politico.
Războiul care se desfășoară acum în Ucraina, spune Toomas Hendrik Ilves, ar trebui să ofere o lecție Europei de Vest: „Nu faceți politica Rusiei fără a vă consulta cu oameni care știu mult mai multe despre Rusia decât voi. Nu vă bazați pe oamenii care au fost pregătiți ca diplomați, dar nu au o înțelegere reală a tiparelor de comportament rusești.”
Rihard Kols, președintele Comisiei de Afaceri Externe a parlamentului din Letonia, susține că Riga a avertizat NATO cu privire la intențiile Rusiei de invadare a Georgiei în 2008.
„În general, Țările Baltice i-au avertizat pe colegii noștri din Occident să fie vigilenți și să nu cadă în naivitatea bazată pe iluzii. Disponibilitatea constantă de a relua relațiile cu Rusia, indiferent de încălcările acesteia, este ceea ce ne-a condus până la situația de astăzi, din păcate”, a afirmat acesta.
În august 2014, la câteva luni după ce Rusia a anexat Crimeea, miniștrii de externe ai UE erau în dezbateri aprinse cu privire la cât de departe să meargă în privința sancțiunilor asupra Kremlinului. Într-un interviu, ministrul lituanian de Externe de atunci, Linas Linkevičius, a condamnat lipsa de acțiune din partea Occidentului în ultimii 15 ani față de acțiunile expansioniste ale Rusiei.
Acesta a amintit de întâlnirea Consiliului NATO cu Rusia din 2008, care s-a desfășurat în România, în cadrul căreia Putin a descris Ucraina drept „o creație artificială”.
Linkevičius spune că Occidentul nu are nicio vină pentru ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, pentru că este în întregime opera Rusiei. Totuși, a ținut să precizeze că „cei care ar fi avut ocazia la timp să facă ceva, și nu au făcut, ar trebui să își asume responsabilitatea”.