Cercetătorii din Spania au anunțat că au rezolvat ultimele două mistere în legătură cu exploratorul Cristofor Columb, la peste cinci secole de la moartea descoperitorului Americii, relatează The Guardian.
Cele două mistere aveau legătură cu locul în care au ajuns rămășițele pământești ale exploratorului – sunt acestea înmormântate la Catedrala din Sevilla - și cu originile sale – a fost el originar, într-adevăr, din orașul italian Genova? Sau era de origine spaniolă – bască, catalană, galiciană? Alții au vorbit inclusiv de ipoteza conform căreia exploratorul avea origini portugheze, evreiești sau grecești.
Conform cercetătorilor, răspunsul la prima întrebare este da – joi, după două decenii de teste ADN și de cercetări, expertul medical Jose Antonio Lorente a spus că rămășițele incomplete aflate la Catedrala din Sevilla îi aparțin, într-adevăr, lui Cristofor Columb.
Teoretizările și discuțiile pe acest subiect, care au durat vremede secole întregi, au fost alimentate și de desele „voiaje” ale rămășițelor – deși Columb a murit în orașul spaniol Valladolid în 1506, el a vrut să fie îngropat pe insula Hispaniola din Americi, una dintre cele mai timpurii colonii ale Regatului Castiliei în Lumea Nouă. Astăzi, insula este împărțită între Haiti și Republica Dominicană.
Rămășițele lui au fost duse, astfel, pe Hispaniola în 1542, mutate în Cuba în 1795 și apoi aduse la Sevilla, pe continentul european, în 1898, după ce Spania a pierdut Cuba în războiul Hispano-American de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
„Astăzi, grație noilor tehnologii, teoria parțială anterioară conform căreia rămășițele din Sevilla sunt cele ale lui Cristofor Columb a fost confirmată definitiv”, a declarat expertul citat, el fiind și conducătorul studiului de la Universitatea din Granada.
Concluziile au fost obținute după ce au fost realizate comparații între eșantioanele de ADN din mormânt și alte eșantioane obținute de la fratele lui Columb, Diego, și de la fiul acestuia, Fernando.
Originile lui Columb
În ce privește a doua întrebare, The Guardian scrie că originile precise ale exploratorului vor fi făcute publice pe 12 octombrie, data la care Spania își sărbătorește ziua națională și comemorează sosirea lui Columb în Lumea Nouă.
Lorente, care a descris investigația drept „foarte complicată”, a refuzat să facă vreo dezvăluire înainte de 12 octombrie – „Avem niște rezultate foarte importante care ne vor ajuta în multiple studii și analize viitoare și acestea vor fi evaluate de istorici”.
În trecut el a vorbit direct de teoria în care crede, că exploratorul era de origine genoveză – „Nu e niciun dubiu din partea mea cu privire la originile lui italiene”, spunea el în 2021.
Cercetătorul a mai spus și că alte părți din rămășițele lui Columb ar putea să mai fie în zona Caraibilor, în condițiile în care cadavrul din Sevilla este incomplet.
În 1877, o excavație la Catedrala din Santo Domingo, în Republica Dominicană, a adus la suprafață o mică cutie de plumb cu fragmente de oase, marcată cu textul – „Ilustrul și distinsul bărbat, Cristofor Columb”. Aceste rămășițe au fost îngropate la monumentul Faro a Colon și rămân acolo până astăzi.
Lorente spune că ambele seturi de oase sunt incomplete, dar că ar putea aparține exploratorului.
O moștenire controversată
Cristofor Columb a fost un explorator din secolele al XIV și al XV-lea care a condus mai multe expediții finanțate de regii Spaniei (Ferdinand al Aragonului și Isabella a Castiliei – n. red.) pentru a găsi o rută alternativă spre India și Asia prin vest, însă călătoriile lui l-au dus spre descoperirea Americii și zonei Caraibilor.
Ajuns în Lumea Nouă, Columb i-a poreclit pe nativi „indieni”, denumire incorectă care rămâne până în zilele noastre folosită pentru referiri la nativii americani – sub numele incorect de „amerindieni”.
Descoperirile lui Columb au pus bazele fondării imperiului colonial spaniol în Americi, însă moștenirea lui rămâne una extrem de controversată – unii consideră că venirea lui Columb în Americi a dus la o politică de genocid și masacru a nativilor de către imperiile europene.
„Ce păcat că o națiune celebrează un genocid și, în plus, organizează o paradă militară care costă 800.000 de euro”, a scris pe Twitter, în 201, Ada Colau, primărița de atunci a Barcelonei.
Jose Maria Gonzalez Santos, primarul de atunci al orașului Cadiz, i-a dat dreptate spunând: „Noi nu am descoperit niciodată America, am masacrat și am suprimat un continent și culturile lui locale în numele lui Dumnezeu. Nu avem nimic de sărbătorit”.
În urmă cu patru ani, o statuie a lui Columb din statul american Virginia a fost dată jos de pe soclu, incendiată și aruncată într-un lac. Un semn cu mesajul „Columb reprezintă genocidul” a fost lipit, apoi, pe fundația statuii.