Sportivilor li s-a oferit posibilitatea de a participa la o serie de sărituri de departajare, dar, într-un moment de sportivitate, cei doi au fost de acord să împartă titlul, ceea ce a stârnit valuri de bucurie.
Amândoi au avut trei sărituri nereuşite în tentativa de a egala recordul olimpic de 2,39 metri şi sărituri fără erori, până la acea fază a concursului.
Cei doi ar fi putut să lupte pentru posesia exclusivă a titlului.
„Trebuie să mai mergem?”, a fost auzit întrebând Mutaz Essa Barshim.
„Voi sunteți cei care decid”, a fost răspunsul unui oficial.
La scurt timp, cei doi sportivi au dat mâna, s-au îmbrățișat și au sărbătorit împreună câștigarea medaliei de aur.
Ei au intrat în istorie ca primii sportivi care împart podiumul olimpic într-o probă de atletism, după 1912.
Povestea de succes a lui Gianmarco Tamberi este una inedită. Acesta a suferit o accidentare la picior chiar înainte de Jocurile Olimpice de la Rio 2016, ceea ce a făcut să nu poată participa la acea ediţie, la care ar fi avut şanse mari la o medalie.
El a păstrat ghipsul, pe care a scris încă în momentele de convalescenţă „Road to Tokyo 2020”. Duminică l-a avut alături de el în timpul finalei olimpice, în cadrul căreia a câştigat medalia de aur.
"E un sentiment grozav să împart medalia cu Marco. Sunt foarte fericit. E un vis din care nu vreau să mă opresc. Am așteptat cinci ani, am trecut prin accidentări", a spus Barshim.
"Am vrut să mă întorc la cel mai înalt nivel după accidentările suferite, dar să câștig și medalia de aur e ceva incredibil. Am visat atât de mult la asta. În 2016 mi se spunea chiar înainte de Rio, după accidentarea la gleznă, că există riscul să nu mai pot concura niciodată", a fost și reacția lui Tamberi.