Știm de ceva vreme că astronauții Sunita Williams și Butch Wilmore ar putea rămâne pe Stația Spațială Internațională (ISS) până după Crăciun dacă nu se pot întoarce cu Starliner. Oficialii au declarat miercuri că, dacă nu se întorc cu nava, astronauții ar putea rămâne pe orbită timp de opt luni, deoarece vor trebui să aștepte în schimb un zbor SpaceX, notează BBC.
Joe Acaba, astronautul șef al NASA, spune că astronauții precum Sunita Williams și Butch Wilmore „se îmbarcă în misiuni conștienți de diferitele scenarii și rezultate care pot deveni realitatea noastră”.
El spune că astronauții sunt supuși unui antrenament riguros pentru a se asigura că sunt pregătiți mental și fizic pentru provocările care pot apărea în orice misiune dată.
„Această misiune a fost un zbor de testare... ei știau că această misiune ar putea să nu fie perfectă”, spune el. „Zborul spațial uman este în mod inerent riscant, iar ca astronauți, acceptăm acest lucru ca parte a meseriei”, a mai spus Joe Acaba, astronautul șef al NASA.
Un reporter a întrebat: Dacă Starliner se întoarce cu succes, dar fără echipaj la bord, misiunea ar fi clasificată drept „eșec”?
Russ DeLoach, șeful Biroului de Siguranță și Asigurare a Misiunii din cadrul NASA, spune că, în acest caz, astronauții s-ar întoarce acasă pe Pământ cu un alt avion.
„Dacă noi, NASA, intervenim și luăm decizia de a schimba misiunea - ca echipajul să se întoarcă acasă cu altceva decât Starliner - nu ar trebui neapărat să clasificăm acest lucru ca fiind un eșec masiv”, spune el.
NASA reiterează că are „multă încredere” în Starliner.
Oficialii adaugă că faptul că astronauții pot petrece săptămâni la bordul Stației Spațiale Internaționale înseamnă că au timp să încerce să rezolve problemele tehnice ale navei.
NASA trebuie să evalueze riscurile pentru a decide ce să facă
Oficialii NASA spun că este o decizie majoră dacă cei doi astronauți se vor întoarce la bordul navei Starliner.
Aceștia se vor întâlni săptămâna viitoare și vor analiza gradul de pregătire pentru zbor săptămâna viitoare sau peste două săptămâni.
Oficialii NASA spun că încep cu o înțelegere a „riscului de bază” și apoi îl pun în balanță cu riscul oricărui nou plan pe care ar putea trebui să se orienteze.
Apoi se concentrează pe obținerea cât mai multor informații. „Cel mai bun mod de a lua decizii privind riscurile este cu cele mai bune informații”, spune Bowersox.
El adaugă că întreaga echipă este consultată pentru a ajunge la un consens cu privire la ce este de făcut.
„Asta nu înseamnă că trebuie să avem un consens pentru a lua o decizie”, notează el. „Uneori trebuie doar să iei o decizie și nu ai timp să îi aduci pe toți la un acord.”
Bowersox adaugă că provocarea în acest caz este că există riscuri atât cu planul de bază, cât și cu planul alternativ.
„Întotdeauna am știut că un zbor de testare prezintă un risc potențial mai mare decât o întoarcere cu un vehicul care are o mulțime de zboruri la activ”, spune el.