Misiunea indiană de observare a Soarelui Aditya-L1 a transmis mai multe imagini cu erupţii solare înregistrate luna trecută, informează EFE, potrivit Agerpres.
Activitatea Soarelui a fost înregistrată cu ajutorul a două instrumente de teledetecţie aflate la bordul sondei spaţiale Aditya-L1 în săptămâna 8-15 mai, când au avut loc o serie de erupţii solare intense şi ejecţii de masă coronală, a precizat Organizaţia Indiene de Cercetări Spaţiale (ISRO) într-un comunicat.
Telescopul SUIT (Solar Ultraviolet Imaging Telescope) şi coronograful VELC (Visible Emission Line Coronagraph) au fost cele două instrumente care au captat imaginile - publicate luni de ISRO pe contul său de pe reţeaua X - care permit observarea diferitelor modificări ale câmpului magnetic.
Aditya-L1 se află în prezent la 1,5 milioane de kilometri distanţă de Pământ şi se alcătuită dintr-un satelit dedicat studiului complet al Soarelui.
Aceasta este prima misiune solară propulsată de ţara asiatică care va atinge, la 127 de zile de la lansare, la 2 septembrie 2023, primul punct Lagrange (L1), locul în care forţele gravitaţionale ale Soarelui şi Pământului se află în echilibru.
Activitatea solară a început să se intensifice din decembrie 2019
Soarele trece periodic prin cicluri de aproximativ 11 ani, în timpul cărora înregistrează o activitate mai intensă sau mai scăzută.
Actualul ciclu solar se apropie de perioada sa de apogeu.
Ce este o explozie solară
Exploziile solare sunt explozii puternice de radiație electromagnetică și sunt provocate de tulburări magnetice de pe suprafața Soarelui.
Acestea sunt monitorizate de diverse observatoare solare și sateliți specializați. Observațiile ajută la înțelegerea mai profundă a fenomenelor solare și la prevenirea impactului negativ asupra tehnologiilor terestre.
Exploziile solare pot lovi Pământul
Exploziile solare pot emite masă coronală (CME), în spațiu, unde pot lovi planete, sateliți sau alte obiecte aflate în calea lor. CME-urile care se izbesc de Pământ duc la furtuni geomagnetice.