Reprezentanţii grupurilor PPE, S&D şi Renew şi-au reafirmat joi, în plenul Parlamentului European, susţinerea pentru ca Ursula von der Leyen să obţină un nou mandat la conducerea Comisiei Europene.
Update 12:40 În discursul care precede supunerea la vot a candidaturii politicienei germane, liderul grupului PPE, Manfred Weber, a afirmat că este nevoie de trimiterea mesajului unei Europei unite şi hotărâte.
„Dacă vrem să apărăm democraţia, votaţi astăzi pentru Ursula von der Leyen'”, a spus Weber.
El a amintit de gestionarea crizei COVID-19 şi a consecinţelor războiului din Ucraina de către actuala preşedintă a Comisiei ca argumente pentru realegerea ei. De asemenea, Manfred Weber a avertizat că miza este imensă, pentru ca politicieni ca Viktor Orban, Marine Le Pen şi Jean-Luc Melenchon să nu aibă succes în demersurile lor.
„Noi, social-democraţii europeni, vom fi un zid care se va opune extremei drepte în întreaga Uniunea Europeană”, a promis eurodeputata spaniolă Iratxe Garcia Perez, din partea grupului S&D.
„Astăzi ne întoarcem în casa democraţiei europene graţie încrederii acordate de cetăţenii UE şi suntem datori să construim Europa pe care cetăţenii au ales-o. Pe 9 iunie a câştigat Europa păcii şi a progresului'”, a afirmat ea.
Garcia Perez s-a pronunţat pentru consolidarea măsurilor sociale în Europa, ea susţinând crearea unui post de comisar european pentru locuinţe şi înfiinţarea unei comisii speciale în PE în acest domeniu.
Potrivit liderului grupului „Patrioţi pentru Europa”, Jordan Bardella, alegerile europene au arătat că '„peste tot în Uniunea Europeană patrioţii s-au consolidat, în timp ce social-democraţii, liberalii (Renew) şi Verzii au slăbit'”.
„Europenii au dat răspunsul, ei vor să rămână ceea ce sunt. (...) Fac un apel ca mandatul Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene să rămână unul singur. Grupul 'Patrioţi pentru Europa' se opune acordării unui nou mandat”, a încheiat Bardella.
Nicola Procaccini, reprezentant al grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), a anunţat că partidele naţionale componente vor vota potrivit propriei alegeri.
„Vreau să-i dezamăgesc pe cei care se aşteaptă să dăm acum indicaţii de vot partidelor din grupul nostru. Acest grup este format din partide ce nu renunţă la prerogativele naţionale. Suntem conservatori pentru că apărăm valorile pe care le-a creat Europa şi civilizaţia, dar şi pentru că respectăm prevederile tratatelor UE şi aceste tratate afirmă că alegerea preşedintelui Comisiei Europene se face de către guvernele naţionale, ţinând cont de rezultatele alegerilor europene, şi se ratifică de Parlamentul European'”, a spus el.
În timpul intervenţiei eurodeputatei franceze Valerie Hayer (Renew), preşedinta PE Roberta Metsola a anunţat că a luat măsura evacuării din sala de plen a eurodeputatei Diana Iovanovici-Şoşoacă, care face parte din grupul eurodeputaţilor neafiliaţi, după ce aceasta a ţipat şi a întrerupt de trei ori dezbaterea. Măsura a fost decisă în conformitate cu regula 182, referitor la 'Măsuri imediate', din Regulamentul de procedură al Parlamentului European.
În intervenţia sa, reprezentanta Verzilor europeni, Terry Reintke, a lăsat să se înţeleagă că grupul pe care îl conduce va vota pentru încă un mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei.
Ursula von der Leyen cere susținere pentru încă un mandat la șefia CE. "Nu voi lăsa ca extremiștii să distrugă stilul nostru de viață"
UPDATE 10.20 Ursula von der Leyen a promis joi, în plenul Parlamentului European, să ia măsuri pentru consolidarea Europei, o Europă care trebuie să se poată ridica la înălţimea provocărilor actuale, în cazul în care va obţine un nou mandat la conducerea Comisiei Europene.
''Europa nu poate controla dictatori şi demagogi în toată lumea, dar poate alege să îşi protejeze democraţia. Europa nu poate să oprească schimbările, dar poate alege să îmbrăţişeze schimbarea şi să investească în măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor europeni'', a spus Von der Leyen în dezbaterea care precede supunerea candidaturii sale la vot în Parlamentul European.
Ea a subliniat că nu va accepta ca ''demagogii şi extremiştii să distrugă modul nostru de viaţă european''. În intervenţia sa, ea a promis să lanseze proiecte în domeniul apărării ale Uniunii Europene, inclusiv un scut aerian european. ''Vom propune o serie de proiecte de apărare de interes comun european, începând cu un scut aerian european şi cu apărarea cibernetică'', a spus Ursula von der Leyen.
''Rusia este în ofensivă în estul Ucraineni şi doreşte ca iarna viitoare să fie şi mai aspră. Ea mizează că Occidentul şi UE vor slăbi. Acum ceva timp, un premier din UE s-a dus la Moscova într-o aşa-numită misiune de pace, dar aceasta a fost de fapt doar o misiune de a face plăcere Rusiei. După doar două zile, avioanele militare ale lui Putin au ţintit o maternitate şi un spital de copii din Kiev. Aceasta nu a fost o greşeală, ci un mesaj clar. Răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar: UE va rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ucraina trebuie să primească tot ce are nevoie pentru a învinge, ceea ce înseamnă că trebuie să facem acum alegeri importante şi trebuie să facem tot ce se poate pentru a-i apăra pe cetăţenii europeni. A venit momentul să construim o adevărată Uniune Europene a apărării'', a insistat preşedinta CE.
Un alt angajament al Ursulei von der Leyen se referă la politicile în domeniul climatic. Ea a promis că noua Comisie nu va renunţa la politicile verzi, astfel încât preţul energiei să scadă, iar UE să nu mai fie vulnerabilă prin dependenţa de importurile de combustibili fosili.
De asemenea, şefa executivului UE a anunţat o revizuire a gestionării frontierelor şi o consolidare a puterilor agenţiilor Frontex şi Europol şi a afirmat că va fi adoptată o nouă abordare privind returnarea migranţilor. Astfel, Ursula von der Leyen a anunţat că va propune triplarea numărului poliţiştilor de frontieră europeni, până la 30.000.
''Nu vom manifesta nicio toleranţă faţă de cei care ameninţă, cu atacuri hibride, securitatea frontierelor noastre şi a cetăţenilor noştri'', a accentuat Ursula von der Leyen
Ea a spus că în noua Comisie Europeană va fi creat un post de comisar european pentru Mediterana.
Pe de altă parte, Ursula von der Leyen anunţat crearea unui fond european pentru competitivitate, care va contribui la stimularea competitivităţii şi a inovării, la dezvoltarea producţiei şi la crearea de noi tehnologii în Europa.
Știrea inițială
Premierul Greciei și cel al Croaţiei se numără printre cei care i-ar putea lua locul la conducerea Comisiei Europene.
Eurodeputaţii se vor pronunța prin vot, joi, la Strasbourg, pentru a valida sau nu al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene. Reuniţi la finalul lunii iunie la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au decis să o propună la conducerea executivului comunitar tot pe Ursula von der Leyen, care s-a impus în primul său mandat de cinci ani marcat de o succesiune de crize, de la COVID la războiul din Ucraina.
Pentru a fi aleasă preşedintă a Comisiei Europene, politiciana germană în vârstă de 65 de ani are nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi.
„În prezent rezultatele din Parlamentul European confirmă faptul că există o majoritate clară pentru susţinerea Ursulei Von der Leyen, evident vom studia şi decizia Curţii Uniunii Europene, însă lucrurile merg în această direcţie a unui nou vot pozitiv pentru Ursula, va fi un vot strâns, fiecare vot contează, se fac în continuare negocieri”, spune europarlamentarul român Victor Negrescu.
„Dacă Ursula nu trece de vot, vor fi discuţii despre un succesor. În momentul de faţă, cele două nume vehiculate sunt premierul grec şi premierul croat.”, a mai precizat acesta.
Partidul Popular European, din care provine Von der Leyen, constituie în continuare prima forţă politică din Parlamentul European, având 188 de aleşi după scrutinul european din iunie. Social-democraţii au obţinut 136 de locuri, iar liberalii 77 de locuri. Marea coaliţie ce reuneşte în mod tradiţional aceste trei partide ar furniza astfel suficiente voturi pentru a asigura realegerea Ursulei von der Leyen, anunta presa internationala.
Verzii anunţă joi dimineaţă dacă o susţin pe Ursula von der Leyen, declară Nicolae Ştefănuţă
Grupul Verzilor din Parlamentul European va anunţa joi, după întâlnirile pe care le va avea miercuri seară şi a doua zi dimineaţă cu Ursula von der Leyen, dacă o susţine pe aceasta pentru al doilea său mandat la conducerea Comisiei Europene, a anunţat eurodeputatul ecologist român Nicolae Ştefănuţă, într-o întâlnire cu mai mulţi jurnalişti români, potrivit Agerpres.
Ştefănuţă, care a fost ales marţi unul dintre cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European, cu 347 de voturi, a spus că Verzii, alături de grupurile politice PPE, S&D şi Renew, au reuşit să izoleze extrema dreaptă în legislativul UE.
''Este cumva clar pentru toată lumea că extrema dreaptă în acest moment este izolată. Nu există nicio vicepreşedinţie pentru grupurile Patrioţilor şi Suveraniştilor şi este abia o singură preşedinţie pentru ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), ceea ce arată cumva şi puterea acestui bloc proeuropean'', a explicat eurodeputatul român.
El a adăugat că va face parte, ca membru deplin, din Comisia pentru bugete a PE (BUDG) şi din Comisia pentru industrie, turism, cercetare şi energie (ITRE). De asemenea, va fi membru supleant în Comisia pentru agricultură. ''Deci am două poziţii full de membru şi una de supleant la Comisia de agricultură, ceea ce arată foarte clar că noi, ca Verzi, nu fugim de agricultură, ci dimpotrivă, suntem acolo. Ne batem pentru agricultura de scară mică, pentru micii proprietari care au între 2 şi 10 hectare, care constituie şi majoritatea în România'', a menţionat Nicolae Ştefănuţă.
Acesta a apreciat că reprezentarea României în PE este bună, ţinând cont de faptul că ţara noastră are doi vicepreşedinţi ai acestei instituţii pentru următorii doi ani şi jumătate şi că probabil sunt vizate şi preşedinţiile mai multor comisii de specialitate.
Referitor la postul de comisar european din partea României, reprezentantul Verzilor a subliniat că ''totul va depinde foarte mult de candidat sau candidată, întrucât candidaţii sunt audiaţi de comisiile de specialitate şi România a mai avut în trecut cel puţin doi candidaţi refuzaţi''. ''Şi atunci cumva trebuie să fim foarte atenţi ca persoana să se potrivească cu rolul'', a adăugat el.