Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice (APMGR) si Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania (PRIMER) acuza autoritatile ca ignora solutia calculului diferentiat al taxei clawback in ciuda disparitiei a mii de medicamente ieftine si a studiilor de impact care sustin validitatea acesteia.
„Consecintele vor fi majore, iar responsabilitatea este a Ministerului Sanatatii si a Ministerului de Finante care ignora o solutie viabila, cu costuri zero pentru Bugetul de Stat, dar cu efecte benefice pentru pacienti si pentru industria producatoare de medicamente generice,” a declarat Adrian Grecu, presedintele APMGR.
APMGR si PRIMER atrag atentia ca, in lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferentiat al taxei clawback, alte mii de medicamente vor disparea in 2019, linii de productie ale fabricilor romanesti vor fi inchise, iar disparitia unor medicamente esentiale va genera o reala problema de siguranta nationala, in cazul unei calamitati.
„In aceste zile, producatorii isi fac planurile pentru anul 2019. Lipsa unei solutii imediate referitoare la introducerea calculului diferentiat al taxei inseamna nu numai ca autoritatile nu sunt interesate de soarta a milioane de pacienti, dar si ca asista fara reactie la ceea ce credem ca este un plan elaborat de distrugere a industriei romanesti de medicamente,” a declarat Dragos Damian, Director Executiv al Patronatului Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania (PRIMER).
Calculul diferentiat al taxei clawback, propus de catre APMGR, a fost validat prin studiile de impact realizate de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si considerat o solutie viabila, care ar reduce taxa clawback pentru medicamentele ieftine la 18.57% ȋn trimestrul al patrulea al acestui an, fata de nivelul de 27.53% estimat de catre CNAS ȋn situatia in care modul actual de calcul al taxei ramane neschimbat. Pentru medicamentele scumpe impactul este de doar 1%, iar impactul asupra colectarii fondurilor la Bugetul de Stat ar fi aproape de zero (aproximativ 7.000 RON pe luna).
„Nu cerem ca medicamentele generice sa fie favorizate, cerem sa se aplice un calcul echitabil, in primul rand in interesul pacientilor, care sa gaseasca oricand medicamentele de care au nevoie. In acest moment, medicamentele cu pret redus sunt penalizate in Romania,” a declarat Adrian Grecu.
Deoarece taxa clawback se aplica la pretul de vanzare cu amanuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. De exemplu, o taxa clawback la nivelul de 29% ajunge sa reprezinte 41% din pretul de producator pentru medicamentele sub 25 de lei.
Acest lucru duce la disparitia medicamentelor ieftine pentru ca producatorii nu pot continua sa le fabrice in pierdere. In cazul Cisplatin (50 mg), medicament esential in schema de tratament a unor afectiuni oncologice, pretul de decontare este 23.94 de lei, iar pretul de productie atinge 38 de lei.
„Degeaba tratam bolnavii cu medicamente scumpe, daca ei nu gasesc Cisplastina de care au nevoie in aceeasi schema de tratament,” declarat Adrian Grecu.
Dragos Damian, Directorul Executiv PRIMER avertizeaza ca, la un nivel al taxei clawback de 29%, medicamente foarte folosite in Romania pentru boli cardiovasculare sau hipertensiune arteriala, precum Metropololul (care trateaza 940.000 pacienti pe luna), Indapamida (867.000 pacienti pe luna) sau Enalapril (490.000 pacienti pe luna) vor ajunge sa fie produse in pierdere, nivelul acesteia variind intre 10% si 60% din pretul de vanzare.
APMGR si PRIMER atrag atentia ca cele mai multe cheltuieli ale statului roman merg catre tratamente inovative, care trateaza cateva mii de pacienti, dar ignora milioanele de romani care folosesc medicamentele ieftine. De exemplu, statul cheltuie doar 6.2 milioane lei pentru tratarea a 2.5 milioane de romani cu medicamente care costa pana in 10 lei si 28.3 milioane lei pentru tratarea a 1.200 de pacienti cu medicamente care costa peste 13.000 de lei. In schimb, taxa clawback este aplicata uniform si medicamentelor ieftine si celor scumpe.