Cu toții ne pricepem la vreme, mai ceva ca la fotbal. Știm de ce greșesc meteorologii, ce e cu furtunile, cât de puternice pot fi ele și când sunt sau nu periculoase. Știm când e zăpadă de închis școlile și când nu.
Acum, pentru că meteorologia e o știință care se referă la timpul probabil, cum numărul furtunilor puternice și violente a crescut numai în România de la câteva pe an la câteva sute, cum schimbările sunt din ce în ce mai bruște și evidente, directorul Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, explică la Antena3.ro LIVE cum trebuie să înțelegem avertizările.
”Cred că trebuie să afirmăm că trăim deja schimbarea vremii. Fenomenul încălzirii globale deja își face simțită prezența, cu precădere în ultimii 16 ani. Vorbim de o tendință evidentă, la nivel planetar, a creșterii temperaturii medii anuale a aerului. Dacă în 2016 am înregistrat cel mai călduros an la nivel planetar, comparativ cu media secolului trecut, anul 2016 a doborât recordul anului 2015”, a spus Elena Mateescu, la Antena 3 LIVE.
„Încălzirea globală nu înseamnă doar temperaturi mai mari”
”Asta a dus la mai multă energie în sistemul climatic, în atmosferă și, implicit, o cantitate mai mare de vapori de apă care pot genera, oriunde în lume, această creștere a fenomenelor meteo severe, fie că vorbim de inundații, secetă, în funcție de locul despre care vorbim. Aproape similar, începând din 2000 și până acum, la nivelul țării noastre s-a înregistrat o creștere continuă a acestor fenomene, dar și a temperaturii medii anuale”
”În România, vom avea veri din ce în ce mai călduroase și mai secetoase. Dar, acele perioade de secetă alternează cu perioade cu precipitații excedentare. Chiar și toamna înregistrăm perioade de inundații. Încălzirea globală nu înseamnă doar temperaturi mai mari”, a mai spus directorul ANM.
Ce fel de fenomene extreme afectează țara noastră?
”Vorbim de temperaturi extreme pe timp de iarnă, perioade de viscol în anotimpul de iarnă. De exemplu, în 2014, am început anul cu două coduri roșii de viscol. Am încheiat anul 2014 cu un alt cod roșu de viscol, deși vorbeam de iarna următoare”, a spus directorul ANM.
Directorul ANM a arătat că sistemul de codificare a alertelor meteo a fost introdus în 2005. Asta nu înseamnă că în iernile din 1953 și din 1954 nu s-au înregistrat temperaturi scăzute, de exemplu. Dar atunci nu se făceau măsurători pentru fenomene imediate.
Despre furtuna de la Timișoara
”Ziua aceea va rămane și pentru meteorologi un caz de referință. În ziua respectivă am avut un val de aer foarte cald. Această masă a fost înlocuită de o altă masă de aer foarte rece, la 16 grade, care a permis formarea unor fenomene extreme. La ora 15, când masa de aer a intrat în dinspre Serbia, conform imaginilor radar, s-a putut vedea celula care creștea în intensitate astfel încât, într-un sfert de oră, masa de aer foarte rece (...) s-a prăbușit”.
”Aceste fenomene nowcasting pot fi anticipate de meteorologi, cu ajutorul imaginilor radar, cu maxim 15 minute înainte”, a mai precizat Elena Mateescu.
Cum vor fi iernile în România
”Fenomenele de tip supercelulă vor fi specifice în special sezonului cald. Acum ne apropiem de toamnă și vorbim de alternanțe de perioade mai călduroase, urmate de perioade răcoroase. Nu excludem să avem precipitații sub formă de ninsoare în zonele montane”, a avertizat directorul ANM.
„Au fost ani în care prima jumătate a iernii a fost mai caldă, mai blândă, iar de la jumătatea lui ianuarie am avut fenomene repetate de viscol și căderi de zăpadă”.
Directorul ANM a subliniat că România are încă un climat temperat-continental, chiar dacă observăm o prelungire a verilor și a iernilor, în ultimii ani.
Cum va fi vremea în următoarele zile
”Scăderile de temperatură vor fi semnificative. Vor fi cel mult 16 - 17 grade și vor fi condiții de ninsoare. (...) Temperaturile vor mai crește la începutul săptămânii viitoare”, a spus directorul ANM.
Antena 3 la lansat joi, de la ora 15.00, un nou proiect, “antena3.ro LIVE, cu Maria Coman”, un format săptămânal de interviuri exclusiv online, care va aborda temele momentului şi le va analiza împreună cu cei în măsură să ofere răspunsuri.
Înregistrările dezbaterilor pot fi găsite și pe canalul de Youtube antena3ro.