Pe măsură ce Europa continuă să se confrunte cu o criză energetică, meteorologii AccuWeather au arătat care sunt regiunile din Europa care vor avea cele mai dure condiții în această iarnă și ce zone ar putea fi scutite de cele mai grave impacturi meteorologice.
Întrebată cum se traduc aceste date pentru România şi ce ne aşteaptă în această iarnă, Florinela Georgescu, director în cadru ANM , a spus:
"Într-adevăr este o estimare printre cele mai timpurii. Pe de altă parte, cam toate centrele mari meteorologice, climatologice ale lunii în această perioadă încep să iasă cu estimările pentru iarnă și este bine să urmărim estimările de peste o lună, deci cele care vor veni în luna noiembrie chiar în a 2-a 30 a lunii.
Este prima prognoză, dar nu trebuie neapărat să înțelegem că nu se mai schimbă nimic. Din contră, în cursul lunii noiembrie trebuie să ne uităm la toate estimările care vor veni dinspre toate centrele să facem o mediere dintre acele prognoze și să luăm în considerare, mai ales în contextu actual, să luăm în considerare și probabilitatea, chiar dacă mică, de apariția unor fenomene extreme.
Pentru că și clima țării noastre este de așa natură încât ne oferă iarna astfel de episoade severe, chiar dacă nu de durată.
Este suficient câteva zile cu viscol sau cu ger, ca să aibă consecințe pentru o mare parte a iernii.
Orice iarnă în România sau crima României ne spune că în orice iarnă putem avea episoade cu vreme severă și genul acesta de fenomene nu se pot estima într-o prognoză care vine cu 2 luni înainte și se referă la o iarnă întreagă.
Estimarea celor de la AccuWeather pleacă de la ideea că și în această iarnă la nivel global, vom fi influențați de fenomenul Aninia.
Este un anunț pe care l-a făcut Organizația Mondială de Meteorologie în urmă cu câteva săptămâni, reactivarea pentru al treilea an la rând a acestui fenomen din apele Pacificului tropical, care influențează estimările pe durată lungă la nivel global, dar trebuie totuși să fim puțin nuanțați.
Ei încearcă prin această hartă să facă o sinteză a semnalelor pe care le avem în prezent.
Ce vedem cu albastru în partea de sud a Europei, partea de sud-sud-est este un posibil excedent de precipitații. Aceasta înseamnă că s-ar putea recupera, s-ar putea îmbunătăți situația lăsată de seceta care a dominat aceste regiuni anul acesta.
Dacă este într-adevăr la nivelul țării noastre un excedent de precipitații pe durata iernii, trebuie neapărat să corelăm acest semnal cu temperaturile, pentru că putem vorbi de un strat foarte consistent de zăpadă, sau de precipitații sub formă de ploaie foarte abundente.
Ambele semnale sunt oarecum îngrijorătoare. Trebuie să fim atenți pentru că știm ce înseamnă inundațiile iarna.
În niciun caz nu trebuie să o luăm chiar strict această hartă.
Este bine să ne uităm la toate estimările pe durată lungă, să facem o mediere dintre ele și să ne uităm dacă există un semnal foarte sever.
Precipitații, excedente în toată această parte înseamnă o activitate ciclonică mai intensă în Marea Mediterană. Acest lucru noi îl privim în România cu mare atenție dacă nu se combină cu pătrunderile reci dinspre Câmpia Rusă, pentru că atunci avem semnalul unui viscol.
Deci atunci putem gândi că acest excedent de precipitații e reprezentat de zăpadă. Culoarea gălbuie arată cantități sub normă, deci mai degrabă o iarnă uscată.
Zonă este Europa de Sud, sud, sud-est, est, plus în zona aceasta Italia, în zona Alpilor, în care se prognozează un excedent de ninsoare, deci posibil un strat consistent de zăpadă.
L-am avut și iernile trecute, asta pentru că vă spuneam că ne uităm la ultimele 2 ieri. O gândire simplistă ne spune că și iarna ar putea să semene cu ultimele două, dar este foarte simplistă această gândire.
Uscat aici și pe arhipelagul britanic, un semnal termic că pe aici totuși e ceva mai rece, deci partea de vest extremă a Europei mai călduț decât normal.
Repet, pentru noi da, îngrijorător este acest semnal de excedent. Depinde cum anume se va acumula acel excedent, dacă va fi prin precipitații mai bogate, dar așezat așa de-a lungul întregii ierni și atunci nu ar fi o mare problemă. Sau dacă vor fi episoade cu precipitații mai abundente, episoade mai scurte.
De aceea vă spuneam că spre a 2-a jumătate a lunii noiembrie putem vorbi de un semnal mai de încredere, despre ce va urma să fie, pentru că până atunci se vor fi așezați centri barici, deci acel centru cu presiune ridicată și cu masă de aer foarte rece. Dacă se va fi format, vom ști ce se întâmplă cu vortexul polar și așa mai departe.
Suntem încă în luna octombrie prognozele se pot updata. În momentul în care se vorbește despre această situație avem acest război lângă noi, aceste probleme de natură energetică, avem aceste amenințări.
Cred că e foarte bine pentru a știi ce e de făcut. În momentul în care apare prima prognoză ne uităm la ce poate fi interpretat mai grav", a explicat Georgescu Florinela, director în cadru ANM, la Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN.