Descoperirea ridică întrebări cu privire la mecanismele utilizate de acest animal multicelular, un rotifer din clasa Bdelloidea, pentru a rezista de-a lungul acestei lungi perioade de repaus, a declarat pentru AFP Stas Malavin, coautor al unui articol despre acest subiect publicat în jurnalul ştiinţific Current Biology.
″Raportul nostru reprezintă dovada cea mai solidă de până acum potrivit căreia animalele multicelulare ar putea rezista zeci de mii de ani în criptobioză, o stare în care metabolismul este aproape complet oprit″, a spus Malavin, de la Institutul de studii fizico-chimice şi biologice ale solului din Pushchino, Rusia.
Echipa de cercetători a utilizat un instrument de foraj pentru a preleva eşantioane din râul Alazeia din regiunea arctică a Rusiei, apoi a folosit datarea cu radiocarbon pentru a determina faptul că vârsta specimenului era între 23.960 şi 24.485 de ani.
Specialiştii au identificat anterior microbi unicelulari capabili de astfel de reuşite.
„Raportul nostru este cea mai puternică dovadă până în prezent că animalele multicelulare ar putea suporta zeci de mii de ani în criptobioză, o stare în care metabolismul este aproape complet oprit”, a spus Malavin, de la Institutul pentru probleme fizico-chimie și biologice ale solului din Pushchino, Rusia.
Odată dezgheţat, animalul a reuşit să se reproducă singur, folosind un proces numit partenogeneză.
Cu o lungime de aproximativ o jumătate de milimetru, rotiferele sunt nevertebrate acvatice care trăiesc de obicei într-un mediu cu apă dulce.
„Putem să folosim acest organism ca model pentru a studia supravieţuirea în urma îngheţării şi desecării în acest grup şi să îl comparăm cu alte animale rezistente, cum ar fi tardigrade, nematode şi altele”, a adăugat Malavin.