''Până la surprize însă, vă spun că primul cuvânt, consumerism, apare la o simplă căutare pe Google cam de 10 ori mai des decât "consumism". "Consumerismul e acea nevoie de a consuma, indiferent dacă am sau nu am nevoie, pentru a-mi satisface niste nevoi psihologice, nici pe departe nişte nevoi fiziologice sau niste nevoi de bază", declară un medic citat de digi24.ro. "Consumerismul este o frivolitate modernă", citim în Dilema Veche.
Consumism apare mult mai rar, dar cu acelaşi sens: nevoia de cumpăra fără măsură, nu dintr-o nevoie reală. "Avem o Europă unită, dar egoismul si consumismul predomină", e un citat dintr-o cronică de film. "Consumismul şi corporatismul sunt cele mai periculoase boli ale perioadei actuale", citim pe capital.ro. Care dintre cele două cuvinte este cel potrivit? Ne uităm în dicţionar.
Nici consumerism, nici consumism nu apar în DEX sau în DOOM deocamdată. Găsim însă consumerism în Marele dictionar de neologisme din 2000 si într-un Dictionar ortografic din 2002. Doar că sensul dat de dictionarul de neologisme este diferit de ce ne asteptam: consumerism se referă la apărarea intereselor consumatorului față de abuzurile specifice societății de consum, nu la nevoia de a cumpăra.
Sigur, definiţia e deja veche de acum 20 de ani, limba se miscă incontinuu. Articolul trimite la englezescul: consumerism. Pentru ca din engleză a intrat cuvântul in romana. Aşa că ne uitam cum stau lucrurile în engleză.
Potrivit Oxford Dictionary, consumerism are 2 sensuri foarte diferite: 1. protecţia sau promovarea intereselor consumatorilor - sensul citat în dicţionarul românesc de neologisme, dar foarte puţin exploatat azi în uz, după părerea mea. Şi sensul: 2. preocuparea societăţii pentru achiziţia de bunuri de consum - acesta din urmă este sensul cu care este folosit consumerism azi în română cel mai mult.
Avem deci o situaţie interesantă. Consumerism este mult mai des folosit decat consumism. Ori, consumerism este din engl. consumerism, derivat de la consumer. Consumerism deci presupune o bază de derivare, consumer, inexistentă în română. De aceea, consumism ar fi mai firesc, ar fi un derivat pe teren românesc de la consum. Sau, de ce nu, consumatorism, un derivat românesc de la consumator, construit dupa modelul din engleză. E clar că ultimul nu se va impune pentru ca prestigiul primelor doua e mai mare.
Cred că se va impune consumerism. Consumism mi se pare mai natural în română, dar mă tem că modelul englezei e mult mai puternic şi consumerism va fi cuvântul câştigător. Sunt curioasă însă dacă dicţionarele îl vor glosa cu ambele sensuri, aşa ca în engleză: Protecţia Consumatorului şi preocuparea consumatorului pentru achiziţia de bunuri. Rămâne de văzut'', a spus Ana Iorga.