Ana Costea, primele declaraţii după demisia de la Ministerul Muncii

 Ministrul demisionar al Muncii, Ana Costea, speră că demisia sa va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unei legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării, conform unui comunicat al ministerului de resort remis, joi seara, AGERPRES. 

"În final, ministrul Muncii a obţinut, cu preţul depunerii mandatului, renunţarea la asumarea de către Guvern a proiectului de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea. În aceste condiţii doamna Ana Claudia Costea îşi exprimă speranţa că depunerea mandatului de ministru al Muncii va determina Guvernul să considere o prioritate elaborarea unui legislaţii nediscriminatorii şi corecte în domeniul salarizării. Doamna Ana Claudia Costea doreşte să adreseze mulţumiri tuturor specialiştilor şi partenerilor sociali care au lucrat la variantele legii salarizării, dar în special colegilor din ministerul Muncii", se menţionează în comunicat, care subliniază că pe 18 aprilie se împlinesc cinci luni de la preluarea mandatului de ministru al muncii de către Ana Costea. 

Conform sursei citate, finalizarea unei legi a salarizării s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului de ministru al Muncii. În decembrie 2015, obiectivul 'Elaborarea unei legi a salarizării unitare' a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul 'Programe şi strategii'. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016. 

"Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum cu tema 'Procedura şi Calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice'. Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen. Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanţi ai Ministerului Muncii, ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiţiei şi confederaţiile sindicale reprezentative. Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanţele de salarizare atât din interiorul instituţiilor, cât şi între instituţii", se arată în comunicat. 

În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ţinut seama de principiul conform căruia niciun salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim trebuie să fie de 1/15. 

"Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie. La minister au avut loc în unele zile şi patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii şi specialiştii din minister au lucrat până la 5 dimineaţa. Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 an. Nu a fost acceptată această variantă", se precizează în comunicatul ministrului. 

Acesta subliniază că, în total, Ministerul Muncii a elaborat cel puţin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcţie de cifrele avansate de Ministerul de Finanţe. 

"În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncţionalităţilor dintre instituţii, cât şi din cadrul instituţiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanţe de urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării. S-a spus că această ordonanţă a fost elaborată de Ministerul de Finanţe şi de Ministerul Muncii. (...). Ministerul de Finanţe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanţe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanţă poate să elimine parţial doar disfuncţionalităţile din cadrul unor instituţii, nu dintre instituţii. Ordonanţa prevedea creşteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim şi cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanţa prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidenţă de ministrul Muncii cât şi de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanţe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să îşi asume în faţa partenerilor sociali renunţarea la acest proiect de act legislativ", explică reprezentanţii Ministerului Muncii. 

Aceştia reamintesc că purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că nu înţelege de ce ministrul Ana-Claudia Costea a ameninţat cu demisia pentru retragerea ordonanţei, în condiţiile în care ştia de luni că ordonanţa nu va intra în şedinţa de guvern de miercuri şi precizează că "ministrul Muncii îşi asumă problema de comunicare, dar precizează totuşi că nici vicepremierul, nici secretarul general al guvernului, nici ceilalţi trei miniştri prezenţi marţi la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit, probabil, nu au ştiut acest lucru, pentru că nimeni nu a menţionat nimic în cadrul şedinţei". 
  
Tot la capitolul comunicare se mai face o menţionare referitoare la o ştire, care cita surse guvernamentale anonime, conform cărora ministrul Muncii Ana Costea vrea să cheltuiască 12 milioane de euro pe benzină şi 3 milioane euro pe ceasuri, şepci şi stick-uri de memorie într-un proiect pentru tinerii fără educaţie şi serviciu, iar gestionarea proastă a acestui proiect ar fi reprezentat un motiv de remaniere şi s-a afirmat că numai prin intervenţia Guvernului s-a blocat acest proiect. 

"Programul NEETs avea drept obiectiv continuarea proiectului 'Garanţia pentru tineri', iar fişa proiectului a fost redactată la începutul anului 2015. Prin acest proiect, redactat pe mandatul doamnei Rovana Plumb, se intenţiona organizarea unor caravane prin care tinerii din grupul ţintă să fie identificaţi şi luaţi în evidenţa Serviciilor Publice de Ocupare. Fişa acestui proiect nu a fost promovată de ministrul Ana Costea. Până acum nu a fost depus un astfel de proiect din care să rezulte intenţia de achiziţie a acestor obiecte. În acest moment nici măcar nu a fost elaborat Ghidul solicitantului pentru această linie de finanţare. Mai mult, nu Guvernul este cel care 'aprobă' sau verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate", se explică în comunicat. 

Acesta conţine şi câteva date de bilanţ, conform cărora, în perioada 17 noiembrie 2015 - 31 martie 2016, Ministerul Muncii a continuat implementarea şi a finalizat un număr de 8 proiecte finanţate prin POSDRU 2007- 2013. E vorba de programe care facilitează şi stimulează incluziunea socio - profesională a persoanelor expuse riscului de marginalizare socială, iar indicatorii acestor programe au fost atinşi în proporţie de 95%. Ministerul Muncii se numără printre puţinele ministere care au realizat aceste cifre. Un al nouălea program e în implementare până pe 30 aprilie 2017, iar în martie s-a semnat contractul de finanţare al unui alt program, finanţare asigurată prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014- 2020. 

De asemenea, anul acesta Ministerul Muncii a îndeplinit toate condiţionalităţile ex-ante pe domeniul de competenţă. Prin îndeplinirea acestor condiţionalităţi fiecare stat din Uniunea Europeană garantează existenţa condiţiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficientă a fondurilor europene structurale şi de investiţii. 

O condiţionalitate tematică îndeplinită de ANOFM şi Ministerul Muncii se referă la politicile active în domeniul forţei de muncă, concepute şi aplicate prin prisma orientărilor pe piaţa forţei de muncă. "Aici a fost vorba atât de o strategie pentru serviciile de ocupare şi măsurile active, cât şi de implementarea la nivel naţional a unui sistem de colectare şi analiză a datelor privind piaţa forţei de muncă. O altă condiţionalitate se referă la începerea modernizării şi reformei instituţiilor pieţei de muncă. În sfârşit o a treia condiţionalitate are legătură cu promovarea forţei de muncă pentru tineri, prin interoperativitatea unor baze de date a mai multor instituţii, inclusiv prin executarea garanţiei pentru tineret. Cu alte cuvinte s-au îndeplinit condiţiile necesare pentru absorbţia fondurilor europene la acest minister pe acele axe de acţiune", potrivit comunicatului. 

Pe plan legislativ, documentul transmis joi seara de Ministerul Muncii menţionează promulgarea de către preşedinte a unei legi în domeniul adopţiei care simplifică mult procedurile pentru viitorii părinţi şi scurtează multe dintre termenele prevăzute de vechea lege. De asemenea, Ministerul Muncii a elaborat proiectul de lege privind Venitul Minim de Incluziune, proiect care a fost aprobat în Guvern şi înaintat Parlamentului. În aceeaşi situaţie se află şi proiectul de lege care separă clar activitatea inspectorilor de muncă de cea a inspectorilor sociali. 

În ceea ce priveşte salariul minim, după multe întâlniri la începutul anului, la Ministerul Muncii s-au finalizat cu succes consultările sindicate - patronate pe tema salariului minim, iar salariul minim brut în plată a fost stabilit la 1.250 lei, măsura fiind aplicată de la 1 mai 2016. 

Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ana Costea, şi-a înaintat joi demisia, care i-a fost acceptată de premierul Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat al Guvernului remis AGERPRES. 

"Am acceptat astăzi demisia doamnei ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost înaintată în cursul acestei zile. În perioada imediat următoare voi înainta domnului preşedinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcţia de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice', a anunţat premierul Cioloş. 

În urmă cu două zile, la încheierea şedinţei Comisiei Tripartite, consilierul ministrului Muncii, Cosmin Andreica, a anunţat că Ana Costea a decis retragerea proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind salarizarea în sectorul bugetar, iar, în cazul în care Executivul nu va fi de acord cu această decizie, aceasta este dispusă să îşi depună mandatul. 

"În urma discuţiilor (cu reprezentanţi sindicatelor - n.r.), proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost retras. Practic, această ordonanţă de urgenţă nu avea cum să satisfacă nevoile partenerilor sociali şi nevoile existente în momentul de faţă pentru eliminarea disfuncţionalităţilor, sens în care doamna ministru şi-a asumat retragerea acestui proiect. (...) Doamna ministru a precizat că, în situaţia în care nu se va lua act de faptul că dumneaei nu susţine aceasta ordonanţă de urgenţă, este dispusă să îşi depună mandatul. Până la urmă, noi asigurăm partea tehnică a acestei legi, iar, în condiţiile în care se încearcă variante care nu au cum să satisfacă obiectivele propuse, nu avem cum să le susţinem şi să fim de acord cu ele. În condiţiile în care proiectul nu va fi retras mâine (miercuri - n. r.), doamna ministru îşi va da demisia", a declarat marţi, consilierul ministrului Muncii, Cosmin Andreica, la finalul discuţiilor cu liderii sindicali. 

Miercuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a anunţat că Executivul va lucra la un nou act normativ legat de salarizarea bugetarilor, în condiţiile în care ordonanţa anunţată săptămâna trecută a fost abandonată. 

"Nu vom continua pe acest proiect de salarizare. Scopul Guvernului e să vină cu un proiect acceptat de partenerii sociali, în limitele fiscal bugetare pe care ni le permitem. (...) Fostul proiect pe care l-am abandonat prevedea că niciun salariu în plată nu ar fi scăzut. (...) Începând de mâine, vom avea o nouă abordare a acestui subiect", a afirmat Dan Suciu.