Ce spune Ilie Bolojan despre varianta anulării alegerilor prezidențiale: „Sunt niște lucruri fără explicații clare”
Publicat acum 1 ora si 13 minute
Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că România va intra oficial în Sechengenul terestru de la 1 ianuarie 2025. „Ambasadorii UE au agreat aderarea completă”, a transmis Iohannis.
„Un moment important azi pentru România! Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult așteptată, în mod legitim, de toți cetățenii români”, a transmis Klaus Iohannis într-o postare pe X.
Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea deplină a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, decizia urmând să fie oficializată până la sfârşitul acestui an în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), dar controalele la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria vor fi menţinute pentru o perioadă iniţială de cel puţin şase luni, potrivit unei declaraţii comune semnate de Austria, România, Bulgaria şi de preşedinţia ungară a Consiliului UE.
România şi Bulgaria au intrat în aprilie în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, dar Austria s-a opus prin veto admiterii depline a celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie, acuzându-le că nu combat suficient migraţia ilegală.
Decizia Consiliului din 30 decembrie 2023, prin care România şi Bulgaria au fost admise în Spaţiul Schengen cu graniţele aeriene şi maritime, a fost însoţită atunci de o declaraţie comună semnată pe 29 decembrie 2023 de Austria, România şi Bulgaria asupra continuării eforturilor de a lupta împotriva migraţiei clandestine, în vederea primirii celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie de asemenea cu frontierele terestre.
La reuniunea Consiliului JAI din 10 octombrie 2024 a fost făcută o evaluare privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen de către România şi Bulgaria. Toate părţile au confirmat progresele în ce priveşte implementarea declaraţiei comune convenite în decembrie 2023 şi au recunoscut o scădere a deplasărilor ilegale, precum şi a numărului cererilor de azil ca urmare a aplicării măsurilor stabilite în comun, semnalează preşedinţia ungară a Consiliului UE.
Asistenţa agenţiei europene FRONTEX la frontierele externe ale Bulgariei şi României a fost extinsă în mod constant, sprijinul financiar european a fost sporit şi s-a progresat astfel în realizarea de investiţii pentru consolidarea tehnică a graniţelor (nave de patrulare, vehicule de patrulare de teren, drone, detectoare de mişcare, camere cu termoviziune, etc), a fost lansată iniţiativa de cooperare regională Schengen pentru a îmbunătăţi schimburile de informaţii şi cooperarea transfrontalieră, consilieri pentru verificarea documentelor au fost detaşaţi pe aeroportul din Bucureşti şi Sofia, iar cooperarea vizând aplicarea regulamentului european Dublin a fost îmbunătăţită semnificativ, se arată în documentul publicat de preşedinţia ungară a Consiliului UE.
Prin urmare, comparând primele trei trimestre din 2023 şi 2024, intrările ilegale în Bulgaria au scăzut cu 47 %, în România cu 53 % şi în Austria cu 67 %. În aceeaşi perioadă, cererile de azil înaintate de migranţi în Bulgaria au scăzut cu 40 %, în România cu 75 % şi în Austria cu 57,3 %.
În aceste condiţii, preşedinţia ungară a Consiliului UE, România, Bulgaria şi Austria au recunoscut împreună pe 22 noiembrie 2024 progresele înregistrate în diminuarea migraţiei ilegale către Europa şi în aceste state membre. Cele trei ţări au convenit un set de măsuri în continuarea acestor eforturi, în timp ce Austria şi-a ridicat obiecţiile faţă de admiterea completă a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.