Un zgârie-nori misterios a devenit atracție turistică în Germania. Nu are ferestre și nu locuiește nimeni acolo
Publicat acum 3 ore si 2 minute
În lumea științei se știe clar că somonul crescut în condiţii artificiale ar putea fi lipsit de beneficii pentru sănătatea organismului, însă mai multe studii efectuate de-a lungul timpului au constatat că muşchiul somonului de crescătorie se deosebeşte de cel al somonului sălbatic în ceea ce priveşte compoziţia sa nutritivă.
Un activist norvegian ecologist și fondator al Societăţii Norvegiene pentru Ocrotirea Naturii mărturisește lucrurile pentru care somonul nu este deloc benefic pentru organism.
„În Norvegia, situația privind cultivarea peştelui este catastrofală. La o fermă atât de mică creşte un număr atât de mare de peşte, 2 milioane de unităţi de somon. Peștele se îmbolnăveşte, e vorba de aproape o pandemie: necroza pancreatică și anemia infecțioasă a somonului a capturat toată Norvegia. Însă, acest lucru este tăinuit de consumatori”, spune Kurt.
„Muncitorii de la crescătorii trebuie să poarte măști și costume de protecție, ca să nu fie afectaţi de substanțele chimice destinate curăţării rezervoarelor de apă de paraziți. Astfel, somonul se îmbibă cu aceste produse chimice, ceea ce ar putea ameninţa sănătatea consumatorului. Somonul norvegian este cel mai toxic aliment din lume, şi asta în condiţiile în care industria pescuitului ocupă al doilea loc după venituri în Norvegia”, a declarat acesta pentru presa internațională
Toxicologul francez Jerome Ryuzzen este de aceeași părere cu Kurt Oddekalvom: „Într-adevăr, gradul de contaminare a somonului a crescut foarte mult. Este de 5 ori mai nociv și toxic decât orice alte produse. Aceste toxine ar trebui să fie evitate în consum, pentru a reduce riscul de expunere a organismului”.