Este vorba despre alimentele ultraprocesate, cum ar fi pizza congelată și rațiile gata de consumat.
În prezent, acestea furnizează două treimi din caloriile din dietele copiilor și adolescenților.
Un studiu prezentat recent și citat de CNN avertizează însă că, dacă mai mult de 20% din aportul zilnic de calorii provine din alimente ultraprocesate, apare riscul de declin cognitiv.
Adică, în cuvinte mai simple, riscul de demență.
O cincime dintr-o dietă zilnică de 2.000 de calorii înseamnă 400 de calorii.
Spre comparație, o porție mică de cartofi prăjiți și un cheeseburger de la McDonald's însumează 530 de calorii.
Consumul de alimente ultraprocesate afectează mai ales funcțiile de prelucrare a informațiilor și luarea deciziilor
Potrivit studiului apărut luni în publicația americană de specialitate JAMA Neurology, dieta bazată pe alimente ultraprocesate afectează în special acea parte a creierului implicată în activitățile executive, mai exact în prelucrarea informațiilor și luarea deciziilor.
Conform sursei citate, bărbații și femeile care au consumat cele mai multe alimente ultraprocesate au avut un declin cognitiv general cu 28% mai rapid și un declin al funcției executive cu 25% mai rapid, comparativ cu persoanele care au consumat cantitatea cea mai mică de alimente ultraprocesate.
"Deși acesta este un studiu asociativ, care nu a fost conceput pentru a dovedi relația cauză - efect, există o serie de elemente care întăresc afirmația că o anumită accelerare a declinului cognitive poate fi atribuită alimentelor ultraprocesate", a declarat dr. David Katz, specialist în medicina prevenției, a nutriției și stilului de viață, care nu a fost implicat în studiu.
Studiul a relevat și un aspect neașteptat: dacă o persoană are o calitate ridicată a dietei, adică mănâncă multe fructe și legume întregi neprocesate, cereale integrale și apelează la surse sănătoase de proteine, atunci asocierea dintre alimentele ultraprocesate și declinul cognitiv dispare.
"Alimentele ultraprocesate trag în jos calitatea dietei și, prin urmare, concentrația lor în dietă este un indicator al calității slabe a dietei în majoritatea cazurilor", a explicat dr. Katz.
"Când calitatea dietei a fost ridicată, asocierea observată între alimentele ultraprocesate și diminuarea funcției creierului a scăzut", a continuat el.
Studiul, efectuat pe 10.000 de brazilieni timp de până la 10 ani
Studiul publicat de JAMA Neurology a fost prezentat luni la Conferința Internațională a Asociației Alzheimer, desfășurată la San Diego.
În cadrul cercetării, au fost monitorizați peste 10.000 de brazilieni timp de până la 10 ani.
Puțin peste jumătate dintre participanții la studiu au fost femei, persoane albe sau cu studii universitare, iar vârsta medie a fost 51 de ani.
Testele cognitive, care au inclus reamintirea imediată și întârziată a cuvintelor, recunoașterea cuvintelor și fluența verbală, au fost efectuate la începutul și la sfârșitul studiului, iar participanții au fost întrebați despre dieta lor.
"În Brazilia, alimentele ultraprocesate reprezintă 25% până la 30% din aportul total de calorii. Avem McDonald’s, Burger King și mâncăm multă ciocolată și pâine albă. Nu este foarte diferit, din păcate, de multe alte țări occidentale”, a arătat dr. Claudia Suemoto, profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Sao Paulo, co-autoare a studiului.
"58 la sută din caloriile asimilate de cetățenii Statelor Unite, 56,8% din caloriile cetățenilor britanici și 48% din caloriile din dieta canadienilor se bazează pe alimente ultraprocesate", a indicat ea.
Ce sunt, până la urmă, alimentele ultraprocesate
Studiul menționează că alimentele ultraprocesate sunt definite ca "formule industriale de substanțe alimentare (uleiuri, grăsimi, zaharuri, amidon și concentrate proteice) care conțin puțin sau deloc alimente integrale și care includ, de obicei, arome, coloranți, emulgatori și alți aditivi".
"Oamenii care au consumat mai mult de 20% din caloriile zilnice din alimente procesate au avut o scădere cu 28% mai rapidă a cogniției globale și o scădere cu 25% mai rapidă a funcției executive, în comparație cu persoanele care au asimilat mai puțin de 20% din calorii prin consum de alimente ultraprocesate", a subliniat Natalia Goncalves, co-autor, cercetător la Departamentul de patologie al Facultății de Medicină a Universității din Sao Paulo.
Pe lângă impactul asupra cogniției, alimentele ultraprocesate sunt deja cunoscute pentru riscul ridicat de obezitate, de probleme cardiace și circulatorii, de diabet și cancer și pentru faptul că scurtează viața.
Alimentele ultraprocesate sunt de obicei bogate în zahăr, sare și grăsimi, toate acestea accelerând procesele inflamatorii în întregul organism, aspect care reprezintă, probabil, cea mai mare amenințare la adresa "îmbătrânirii sănătoase a corpului și a creierului", a spus dr. Rudy Tanzi, profesor de neurologie la Facultatea de Medicină de la Harvard, care nu a fost implicat în studiu.
"Deoarece sunt convenabile ca mese rapide, ele înlocuiesc și alimentele bogate în fibre vegetale, care sunt importante pentru menținerea sănătății și a echilibrului trilioanelor de bacterii din microbiomul intestinal, deosebit de important pentru sănătatea creierului și pentru reducerea riscului de boli cerebrale legate de vârstă, cum ar fi boala Alzheimer", a concluzionat dr. Tanzi, citat de CNN.