Brânzeturile sunt gustoase, versatile și prezente în farfuriile multora dintre noi. Brânza este o sursă excelentă de calciu și proteine, fiind extrem de consistentă, sățioasă și ușor de integrat în rețete delicioase.

Brânza românească, extrem de periculoasă pentru organism

Cu toate acestea inspectorii sanitari de la Protecția Consumatorului avertizează că unele sortimente de telemea românească sunt ”îmbogățite” cu substanțe extrem de periculoase. Mai exact, inspectorii au găsit în brânzeturi clorură de calciu, o substanță foarte toxică pentru organism, folosită de regulă, la îndepărtarea și prevenirea gheții pe șosea.

„40% din sortimentele analizate au calitatea a II-a. Consumatorii cumpără brânză telemea de vacă, de calitatea a II-a, la preţ de calitate superioară! Unul din 3 sortimente de brânză telemea conţine clorură de calciu! Cea mai largă utilizare, în ultimii şi viitorii ani, a clorurii de calciu  vizează prevenirea formării gheţii şi îndepărtarea acesteia de pe şosele.”, transmit inspectorii sanitari.

Efectele pentru organism ale clorurii de calciu, cheagul chimic folosit la prepararea brânzei

Acumularea clorurii de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacţii, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greaţă şi vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă. 

Asociaţia Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor, a analizat 32 de sortimente de brânză telemea de vacă comercializate în marile structuri comerciale.

Brânza telemea se obţine în mod tradiţional din lapte proaspăt, cald încă ori încălzit uşor, în care se adaugă cheag (concentrat enzimatic extras cu sare din stomac de animale rumegătoare tinere, neajunse în stadiul consumării de iarbă).

Caşul obţinut se eliberează de zer şi feliile ori calupurile de precipitat se pun la sare (sare uscată ori saramură), păstrându-se apoi la răcoare, în saramură timp de săptămâni, chiar luni, perioadă în care se petrec treptat schimbări organoleptice specifice.

Pentru a obține un kilogram de brânză de cheag este nevoie de 6-10 litri de lapte, însă unii fermieri folosesc alte ingrediente care să confere consistenţă şi proprietăţile organoleptice specifice brânzei, de exemplu uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate sau coagulanți chimici.

Unul dintre acești coagulanți chimici este clorura de calciu, ce se obţine din calcar, prin reacţie cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obţinerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheţii şi îndepărtarea acesteia de pe şosele; faţă de sarea obişnuită (clorura de sodiu – NaCl), proprietăţile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversităţile iernii pe şosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producţia mondială de clorură de calciu se foloseşte în acest scop.

Specialiștii ne sfătuiesc să evităm sortimentele de brânză foarte ieftine. Acesta este primul semnal că în componența lor ar putea intra substanțe care nu sunt naturale.