Alegeri prezidenţiale în Iran: Reformistul Pezeshkian şi ultraconservatorul Jalili, în frunte după primul tur

Candidatul reformist Massoud Pezeshkian şi cel ultraconservator Said Jalili se află pe primele două locuri în alegerile prezidenţiale desfăşurate vineri în Iran, conform rezultatelor parţiale, publicate sâmbătă dimineaţa de Ministerul de Interne, transmit AFP şi dpa, citate de Agerpres.

Dacă această tendinţă se va confirma şi niciun candidat nu va obţine mai mult de 50% din sufragii, cei doi se vor califica pentru un al doilea tur pe 5 iulie.

Sâmbătă, la ora locală 09.00 (05.30 GMT), după deschiderea a 14,07 milioane de buletine, deputatul Massoud Pezeshkian avea 5,95 milioane de voturi, iar Said Jalili, fost negociator în dosarul nuclear, 5,56 milioane.

Ei îl devansau la mare distanţă pe preşedintele conservator al parlamentului, Mohamad Baquer Ghalibaf, care adunase 1,89 milioane de voturi.

Cel de-al patrulea candidat, clericul Mostafa Pourmohammadi, întrunea doar 112.000 de voturi.

Autorităţile nu au dat nicio cifră cu privire la prezenţa la urne a celor în jur de 61 milioane de alegători de pe liste.

Aceste alegeri sunt urmărite cu atenţie în capitalele străine în contextul în care Iranul, o putere regională, se află în centrul mai multor crize geopolitice, de la războiul din Gaza la dosarul nuclear, în care se opune puterilor occidentale.

Iranienii votează pentru un nou președinte, după ce Raisi a murit în accident aviatic

Confruntându-se cu o economie în declin, cu tensiuni regionale și cu posibila realegere a lui Donald Trump, a cărui administrație a încercat să izoleze Republica Islamică, conducerea Iranului încearcă să aibă o prezență ridicată la vot pentru a-și susține agenda, potrivit NBC News.

Votul rapid a fost convocat după ce Raisi a murit într-un accident de elicopter la 19 mai, Iranul încercând să îl înlocuiască pe clericul de linie dură care era văzut ca un potențial succesor al liderului suprem iranian Ayatollah Ali Khamenei.

Liderii iranieni au considerat în mod tradițional o prezență ridicată la vot drept un semn de legitimitate - și acest lucru este cu atât mai important acum, când țara încearcă să demonstreze continuitate și stabilitate în urma morții lui Raisi.

Înaintea votului de vineri, Khamenei a făcut apel la o participare „maximă”. Însă alegerile parlamentare din martie au înregistrat o prezență scăzută, de 41%, potrivit Reuters, care l-a citat pe ministrul de interne al țării.

Pentru mulți iranieni, alegerile sunt doar o formalitate pentru a conferi o iluzie de democrație, a declarat Afshin Shahi, profesor asociat în politica Orientului Mijlociu la Universitatea Keele din Anglia.

„În consecință, marea majoritate a populației nu mai ia în serios aceste alegeri”, a spus el. 

Campania a început cu șase candidați selectați de un grup de clerici și juriști de linie dură - o listă care a fost restrânsă de Consiliul Gardienilor numit de Iran din 80 de candidați inițiali. Doi au renunțat la candidatură în ultimele zile.

Dintre cei patru rămași, trei sunt considerați membri ai liniei dure aliniați lui Khamenei, inclusiv unul care este cleric. În mod surprinzător, unui candidat relativ progresist i s-a permis să candideze.

Candidatul mai moderat, Masoud Pezeshkian, este chirurg cardiolog și fost ministru al sănătății, care și-a bazat campania pe promisiunea de a îmbunătăți relațiile cu Occidentul, inclusiv prin negocierea unei reveniri la JCPOA din 2015, care a limitat programul nuclear al Teheranului în schimbul reducerii sancțiunilor.

Nu se așteaptă ca alegerile să aducă schimbări radicale, iar Khamenei va continua să ia deciziile cu privire la toate problemele de stat, însă președintele poate avea o anumită influență asupra modului în care aceste politici sunt puse în aplicare.