Alegeri locale tensionate, azi, în Republica Moldova. Oamenii lui Putin, implicaţi în scrutin | Prezenţa la vot a fost de 41,4%

Update 22:15 Pentru Ion Ceban, edilul suspendat al Chișinăului, au votat 54, 17 % dintre alegători, acesta fiind urmat de Lilian Carp, candidatul formațiunii de guvernământ, cu o cifră de 25, 93 %, arată datele preliminare prezentate de Comisia Electorala Centrală, la o oră de la închiderea procesului de vot.

Ion Ceban, care candidează pentru încă un mandat din partea partidului pe care-l conduce – Mişcarea Alternativă Naţională (MAN) – a făcut primele declaraţii de presă după finalizarea alegerilor în cadrul unei conferinţe de presă. Ceban a declarat că va accepta votul locuitorilor Chişinăului oricare ar fi el.

„Vreau în numele întregii echipe Mişcarea Alternativă Naţională – MAN – să vă spun un mare mulţumesc dvs şi, în primul rând, locuitorilor municipiului Chişinău. Muncipiul Chişinău a votat, este o prezenţă destul de semnificativă. Acum pentru noi ca şi cei care am fost votaţi, probabil, cel mai important este să asigurăm securitatea votului fiecărui locuitor. Şi este exact ceea ce vom face în timpul imediat ce urmează. Vreau să vă anunţ că, la această etapă, pe lângă cifrele oficiale pe care le-am văzut în registrul Comisiei Electorale Centrale avem o cifră de aproximativ de 12 mii de voturi exprimate pe listele suplimentare. Iar aici ne face foarte vigilenţi. Vom număra fiecare vot. (…) Aşteptările sunt exact pe potriva votului locuitorilor. Aşa cum au votat, aşa vom primi acest lucru”, a spus Ceban, confoirm NewsMaker.

De cealaltă parte, candidatul partidului de guvernământ Acţiune şi Solidaritate (PAS), Lilian Carp, a făcut primele declaraţii după închiderea secţiilor de vot în cadrul unei emisiuni de la TV8. Carp a remarcat că la acest scrutin s-a înregistrat o prezenţă la vot mai mare decât în cel din 2019, ceea ce, va oferi o „legitimitate mai mare” viitorului primar al Chişinăului.

„Impresiile sunt bune. Este important că am avut o prezenţă mai bună decât în 2019. Acest lucru înseamnă că oamenilor le pasă de Chişinău şi, aşa cum am spus-o în multe întâlniri în această campanie electorală este important ca lumea să iasă la vot să dea o mai mare legitimitate viitorului primar de Chişinău, care va fi. Doar prin prezenţă mare poţi spune acel care va conduce capitala în următorii 4 ani a primit un vot legitim din partea majorităţii populaţiei”, a spus Lilian Carp.

Update 21:05 Primul tur al alegerilor locale generale a luat sfârșit. Cele peste 1950 de secții de votare și-au închis ușile pentru alegători.

Alegerile locale generale pot fi declarate valabile în majoritatea localităților din Republica moldova. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC) este 1 milion de alegători (adică peste 41%) au votat până la ora 21:00.

Datele arată că rata generală a participării la vot la această oră este ușor mai bună, comparativ cu alegerile locale generale din 2019, dar situația e mai proastă față de scrutinele din 2015 și 2011.

Cei mai activi votanți au fost cetățenii cu vârsta cuprinsă între 56-65 de ani. La polul opus se află cetățenii cu vârsta de 18-25 de ani. Femeile au fost mai active ca bărbații.

Totodată, raionul Dondușeni are cea mai mare prezență la vot (peste 50%).

În Chișinău au votat în jur de 267.000 de alegători.

Update 18:20 Peste 38% dintre alegătorii din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora 18.00, la scrutinul pentru alegerea primarilor şi consilierilor locali, arată datele centralizate de Comisia Electorale Centrale (CEC).

Potrivit acestora, din totalul celor 2.760.930 de alegători înscrişi în listele electorale, şi-au exprimat dreptul de vot 1.060.474 alegători, ceea ce reprezintă 38,29%.

În municipiul Chişinău, prezenţa la vot a fost, la ora 18.00, de 36,92%, sub media naţională. Numărul cetăţenilor care au votat pentru primar şi Consiliul Local a fost de 287.675.

Prezenţa la vot la scrutinul de duminică este mai bună faţă de precedentele alegeri locale, atunci când, la ora 18.30, s-a înregistrat o prezenţă la vot la nivel naţional de 37,86%, iar la Chişinău de 31,56%.

Cele 1.958 secţii de votare deschise pe teritoriul Republicii Moldova, mai puţin în Transnistria, rămân deschise până la ora 21.00.

Lupta pentru fotoliile de primar ar putea fi tranşată într-un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni, între candidaţii plasaţi pe primele două locuri, în cazul în care niciun candidat nu obţine o majoritate simplă în primul tur.

Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 reprezintă cel de-al optulea scrutin de acest tip de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. 

Update 17:15 Circa 1 milion de alegători (peste 36%) din toată țara au votat până la ora 17:10. Datele arată că rata generală a participării la vot la această oră este ușor mai bună, comparativ cu alegerile locale generale din 2019, dar situația e mai proastă față de scrutinele din 2015 și 2011. În continuare, cei mai activi votanți sunt cei cu vârsta cuprinsă între 56-65 de ani, fiind aproape la egalitate cu compatrioții din categoria de vârstă 66-75 de ani. La polul opus se află cetățenii cu vârsta de 18-25 de ani. Femeile rămân mai active ca bărbații. Totodată, raionul Dondușeni are cea mai mare prezență la vot acum (peste 45%), în timp ce alegătorii din municipiul Chișinău și cei din municipiul Bălți se află la polul opus.

09:11 Ca rezultat al scrutinului local, urmează a fi aleși 898 de primari și 11 058 consilieri locali. Pentru aceste funcții candidează peste 3.900 de persoane care își doresc să ocupe fotoliul de primar și peste 56.000 de cetățeni care vor să fie consilieri.

Cea mai mare miză este în capitala Chișinău, unde se confruntă nu mai puțin de 27 de candidați, inclusiv actualul primar, Ion Ceban, creditat cu cele mai mari șanse în sondaje.

Toți candidații partidului „Șansă”, al prorusului Ilan Șor, au fost excluși de la aceste alegeri, după un raport al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova.

Decizia excluderii a fost luată „din considerente de securitate naţională”, după cum a afirmat premierul Dorin Recean, făcând trimitere la războiul hibrid pe care Rusia îl duce în Republica Moldova.

SIS a anunţat atacuri fără precedent din partea Rusiei

Şeful serviciului de informații al Republicii Moldova a avertizat vinceri că țara este supusă unor atacuri hibride de o amploare fără precedent, în contextul alegerilor locale de duminică. Potrivit acestuia, grupuri criminale, finanţate din exterior, încearcă „să compromită întreg sistemul de guvernare democratică în Republica Moldova pentru a o trece în zona de influenţă a Federaţiei Ruse”

"Manipulare, propagandă şi dezinformare, tentative de schimbare a guvernului prin violenţe, atacuri cibernetice, alarme false cu bombă, tentativa de a intra în ţară a cetăţenilor străini cu pregătire militară cu scop de a realiza operaţiuni subversive, finanţarea masivă a unui grup criminal organizat care corupe alegătorii, cumpărarea de deputaţi şi lideri politici, cumpărarea de candidaţi, totul pentru a compromite întreg sistemul de guvernare democratică în Republica Moldova pentru a o trece în zona de influenţă a Federaţiei Ruse”, a afirmat Musteaţă.

Buletinele de vot, tipărite în română şi rusă

În total, pentru scrutin au fost tipărite 7.669.667 buletine de vot în limbile română și rusă, fiind cheltuite în acest scop 5,7 milioane de lei. Lungimea buletinelor de vot diferă în funcție de numărul de candidați înscriși în buletin.

Buletinele de vot se disting după culoare. Astfel, buletinul pentru alegerea primarului satului (comunei), orașului (municipiului) este de culoare roz, pentru alegerea primarului municipiului Bălți și a primarului general al municipiului Chișinău – violet, pentru alegerea consilierilor în consiliile sătești (comunale), orășenești (municipale) – gri afumat, pentru alegerea consilierilor în consiliile raionale (municipale Bălți și Chișinău) – bej.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, numărul de alegători incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor, la data de 2 octombrie 2023, este de 3.302.399. Din numărul total, 2.762.125 cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II. Diferența cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

Pentru alegerile locale generale din acest an au fost alocate din bugetul de stat peste 154 de milioane de lei.

Scrutinul va fi monitorizat de peste 1.500 de observatori naționali și internaționali.

Ultimele alegeri locale generale s-au desfășurat pe 20 octombrie 2019. Mandatul aleșilor locali este de patru ani.