Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele „viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor alegerilor.
"Pentru ca Germania să rămână stabilă, Armin Laschet trebuie să devină cancelar federal", a afirmat ea.
"A şti cine guvernează Germania nu este un lucru fără importanţă.
Puteţi să vă imaginaţi un guvern roşu-roşu-verde", le-a spus ea reprezentanţilor CDU şi CSU, adunaţi în cel mai mare oraş din Bavaria.
Conservatorii lui Merkel, și social-democrații întră cu șanse de a conduce acest executiv, urmate de Verzi și liberali, cu un scor electoral mai mic.
Scholz (Social- democrat) este ministrul de Finanţe al Germaniei, funcţie pe care o ocupă din 2018.
El a promis că va construi mai multe case „pentru a opri creşterea excesivă a chiriilor”, o îngrijorare persistentă a populaţiei germane.
El promite, de asemenea, o politică climatică mai puternică care va transforma Germania într-un important exportator de energie verde.
Totuşi, cea mai mare prioritate a sa este creşterea salariului minim de la 9,60 euro pe oră la 12 euro.
Până la pandemia Covid-19 a avut reputaţia de prudenţă fiscală, dar el a jucat un rol esenţial în promovarea planului de recuperare al UE de 750 miliarde euro şi a unui pachet de stimulente în valoare de 130 miliarde euro, potrivit Mediafax.
Armin Laschet (Uniunea Creștin Democrată) este un moderat de dreapta ce doreşte revenirea la cheltuieli publice limitate, este în favorea unei tranziţii verzi, dar treptată în aşa fel încât să nu perturbe economia.
Annalena Baerbock (Verzi) are cifre bune în sondaje, însă a fost acuzată de plagiat, lucru care i-a afectat popularitatea.
Scholz și Baerbock s-au arătat uniți împotriva candidatului CDU, Armin Laschet. Ambii candidați au sugerat că ar fi un lucru bun dacă CDU s-ar alătura opoziției.
Media sondajelor indica pe 24 septembrie o intenție de vot de 25% pentru Partidul Social Democrat.
Pe locul secund cu 21,8% se clasează Uniunea Creștin Democrată (CDU) și Uniunea Creștin Socială (CSU).
Verzii (Grune) urmează cu 15,7%.
Cum funcţionează sistemul electoral german
Germania are un sistem de vot complex pentru alegerea Bundestagului.
Bundestagul are oficial 598 de locuri, dar acest număr poate fluctua din cauza sistemului parlamentar. Când germanii merg azi la urne, vor primi două buletine de vot. Odată vor vota un candidat din districtul lor şi odată un partid.
Dintre cele două voturi pe care și le poate exprima fiecare cetățean, al doilea este mai important.
"Erststimme", primul vot, este pentru reprezentantul districtului respectiv în Parlament, iar "Zweitstimme", al doilea vot, - pentru un partid.
Candidații care câștigă cele 299 de circumscripții electorale au garantate mandatele în forul legislativ al țării.
Pentru restul mandatelor - până la 598, cetățenii votează partidul favorit. "Zweitstimme" determină și procentul fiecărui partid în Bundestag. Landurile cu populație mai numeroasă au mai mulți reprezentanți în Bundestag decât landurile mici.
Ce e interesant este că o persoană își poate împărți voturile. Astfel, el poate vota un candidat CDU, dar poate alege Partidul Liberal-Democrat (FDP), pentru a ajuta partenerul tradițional de coaliție al creștin-democraților să intre în Parlament, potrivit Euractiv.
Pentru ca un partid să intre în Bundestag, acesta trebuie să câştige cel puţin 5% din al doilea vot.
votanții germani nu-și aleg în mod direct cancelarul. Șeful Guvernului e ales de Parlament, într-un interval de o lună de la alegeri.
De obicei, partidul care câștigă alegerile reușește destul de repede să formeze o coaliție. Apoi, președintele înaintează Parlamentului propunerea pentru funcția de cancelar a partidului respectiv. Cancelarul e votat prin vot secret.
În Gemania nu există o limită pentru mandatele de cancelar. Până acum, doar Helmut Kohl, cancelarul reunificării, a deținut această funcție mai bine de 16 ani.