Austriecii urmează să meargă la vot, duminică, pentru a-și alege un nou parlament, iar sondajele arată că alegerile ar putea fi câștigate pentru prima oară în istoria postbelică a Austriei de partidul de extremă dreapta FPO, cunoscut pentru pozițiile sale anti-imigraționiste și pentru trecutul neofascist, relatează The Guardian. Presa bulgară scrie că alegerile sunt cruciale pentru șansele României și Bulgariei de a obține ridicarea obiecției față de intrarea deplină în spațiul Schengen și că o decizie în acest sens ar putea să vină la doar zece zile după alegeri.
Deși este puțin probabil ca FPO (Partidul Libertății) să obțină o majoritate absolută în camera inferioară de 183 de locuri a Parlamentului Austriei, formațiunea ar putea să ajungă pe primul loc și să aibă oportunitatea de a forma un guvern de coaliție.
Totuși, ar fi destul de dificil pentru FPO să găsească un partener dispus să formeze un guvern cu ei.
Prima oară când partidul a fost invitat într-o coaliție, în 2000, reacția a fost extrem de dură, mai ales din partea Uniunii Europene, care a reacțioant cu proteste formale și cu sancțiuni împotriva Austriei.
Dacă acest scenariu s-ar repeta și acum, iar FPO ar deveni parte a guvernului ca principală forță politică, el s-ar alătura unei tendințe tot mai puternice în Europa, după ce partide extremiste și anti-imigraționiste conduc sau fac parte din guverne și în Țările de Jos și în Italia.
Ce este FPO
FPO este unul dintre cele mai vechi partide din Europa, fondat în 1956, la puțin de un an de la refondarea statului independent austriac după Al Doilea Război Mondial.
În ciuda faptului că a fost condus, inițial, de un fost funcționar nazist și fost ofițer SS, partidul a fost relativ moderat liberal în primii săi 30 de ani de existență.
La mijlocul anilor 1980, sub conducerea lui Jorg Haider, partidul a virat spre dreapta radicală neofascistă și a rămas de atunci în aceeași zonă, mai ales cu accent pe anti-imigraționism.
Formațiunea s-a aflat de două ori la guvernare ca partid secundar în două coaliții cu OVP-ul lui Karl Nehammer – în 1999 și în 2017 – iar în ambele ocazii a ocupat locui doi în alegeri.
Ambele coaliții s-au încheiat cu scandal. Luptele interne acerbe din interiorul FPO au dus la colapsul primei coaliții în 2002, în timp ce scandalul Ibizagate a demolat-o pe a doua, în 2019.
În 2019, liderul de atunci al partidului, Heinz-Christian Strache, a demisionat în urma scandalului care a scos și partidul de la putere.
Programul pe care îl propun cei de la FPO
Partidul este condus, în prezent, de fostul ministru de interne Herbert Kickl și are o platformă nativistă, anti-imigraționistă, ostilă față de islam și ultra-eurosceptică.
Unul dintre europarlamentarii FPO a decris misiunea partidului drept „a da un șut în fund establishment-ului”.
Programul FPO, denumit „Fortăreața Austria, Fortăreața Libertății”, are ca scop reducere prevederilor privind imigrația la un minim absolut – eliminarea posibilității reunificării familiilor de imigranți pentru cei aflați deja în Austria și promovarea politicilor de „remigrare”, mai ales pentru cei care comit infracțiuni.
Partidul are ca politici și tăierea de taxe pentru corporații și pentru costuri salariale, iar în ce privește politica externă, neofasciștii se opun sancțiunilor UE contra Rusiei, dar și ajutorului pentru Ucraina.
Un partid vădit pro-putinist, FPO a semnat și reînnoit un „acord de cooperare” cu partidul dictatorului rus, Rusia Unită.
Ce arată sondajele
FPO se află pe primul loc în sondaje încă de la sfârșitul anului 2022. Recent, scorul său a fost estimat între 27 și 29%, conducând partidul de la guvernare, OVP, cu 2-3 procente. Anul acesta, a fost pe primul loc la alegerile europarlamentare.
OVP-ul lui Karl Nehammer ar urma să obțină între 25 și 26 de procente. Pe locul trei s-ar afla social-democrații (SPO), partidul tradițional de centru-stânga cu 20-21%, urmat la distanță ceva mai mare de liberalii de la NEOS, cu 10%, și de Verzi, parte a coaliției de guvernare, la aproximativ șapte procente.
Sondajele mai sugerează și că cel puțin două alte partide ar putea să treacă pragul – Partidul Berii, condus de un cântăreț punk fără o platformă clară și Partidul Comunist, care nu a mai reușit să obțină un loc în parlament din anii 1950.
Principalele teme ale scrutinului
Costurile de trai au fost indicate de alegători ca principalul motiv de îngrijorare, rata inflației în Austria aflându-se de aproape doi ani peste limita medie a Uniunii Europene, iar creșterea economică mult mai slabă decât ar fi de așteptat. Extrema dreaptă dă vina pe migrație și pe războiul din Ucraina pentru aceste probleme.
Toate cele trei mai partide au preluat tema imigrației ca importantă și toate promit, în diverse grade, reguli mai stricte împotriva imigranților.
Securitatea, legată de imigrație, este o altă temă importantă, mai ales după ce poliția din Viena a anunțat, luna trecută, că a dejucat un complot pentru atacarea unui concert Taylor Swift. Trei suspecți în acel caz sunt copii adolescenți de imigranți.
Inundațiile răspândite rcente care au dus la moartea a cinci oameni în Austria au împins din nou clima și criza climatică pe agendă și au oferit un mic avantaj OVP-ului, însă Austria încă este foarte dependentă de importurile energetice rusești și se află sub presiune să-și reducă consumul.
Ce fel de guvern ar putea să apară după aceste alegeri
Criticii săi, mulți la număr, spun că Herbert Kickl, în vârstă de 55 de ani, folosește în discursul său teme din era nazistă, este apropiat de regimul criminal de la Kremlin, ar dinamita ce a mai rămas din relațiile Austriei cu UE și este, în general, mult prea toxic pentru a fi un partener frecventabil pentru ceilalți politicieni austrieci.
Kickl și alte personaje din FPO se află sub investigație încă din aprilie pentru că au utilizat fonduri publice, când erau membri ai guvernului, pentru a cumpăra reclamă politică și electorală la televiziuni.
Karl Nehammer a respins complet posibilitatea ca partidul său se alăture unui guvern condus de liderul FPO, numindu-l pe Kickl „mai radical decât predecesorii săi”.
Președintele Alexander van der Bellen la criticat și el pe Kickl și a precizat că nu este obligat să-l numească în funcția de cancelar dacă FPO câștigă.
OVP a părut, însă, deschis ideii de a intra într-o coaliție cu neofasciștii, cu condiția ca altcineva să fie cancelar (similar cu situația lui Geert Wilders în Țările de Jos), însă Kickl nu a dat niciun indiciu, până acum, că ar fi dispus să facă această concesie.
Totuși, o victorie a OVP rămâne posibilă, caz în care o coaliție cu FPO ca partener junior de guvernare este mult mai probabilă – cele două partide au mai guvernat împreună în trecut, cele două partide au poziții similare, mai ales în domeniul economiei și imigrației, iar Kickl nu ar putea revendica fotoliul de cancelar.
În orice circumstanță, însă, OVP va fi partidul care va decide soarta guvernului austriac – dacă va alege să meargă împreună cu neofasciștii sau dacă ar prefera o alianță tripartită cu social-democrații și cu Verzii sau cu NEOS.
Presa bulgară prevede ridicarea obiecției la Schengen
Presa bulgară scrie că alegerile parlamentare din Austria reprezintă o șansă bună pentru România și Bulgaria să obțină ridicarea veto-ului pentru intrarea deplină în spațiul Schengen.
Deși lupta va fi dură între OVP și FPO, analiștii de la Viena prezic că OVP încă are șanse să obțină un rezultat bun care să-i permită să guverneze într-o coaliție care să-i modereze impulsurile anti-imigraționiste, scrie 24chasa.bg.
În plus, eliminarea incertitudinii privind scorul în alegeri ar putea să-i determine pe liderii OVP să renunțe la opoziția față de Schengen, pe care Nehammer a folosit-o în mod evident ca instrument pentru a-și păstra partidul pe linia de plutire înainte de scrutin.
Conform presei bulgare, un răspuns pozitiv pentru România și Bulgaria ar putea să vină la zece zile după alegeri – Comisia Europeană și președinția ungară a Consiliului UE vor propune din nou oficial intrarea României și Bulgariei pe deplin în Schengen, iar așteptarea este că un răspuns din partea guvernului de la Viena ar putea fi dat imediat sau până la sfârșitul anului.