Inteligenţa artificială (AI), cu ajutorul generatoarelor de imagini şi al agenţilor conversaţionali, reprezintă o provocare pentru artişti şi scriitori, însă oamenii de ştiinţă cred că aceasta ar putea, de asemenea, să revoluţioneze cercetarea şi chiar să ocupe un loc proeminent în lucrările laureaţilor Premiului Nobel, relatează joi AFP, potrivit Agerpres.
În 2021, omul de ştiinţă japonez Hiroaki Kitano a lansat ceea ce a numit "Nobel Turing Challenge". El i-a provocat pe cercetători să creeze până în 2050 un "om de ştiinţă AI", capabil să efectueze în mod autonom cercetări demne de Premiul Nobel.
Unii cercetători lucrează din greu pentru a crea un astfel de coleg artificial, iar circa o sută de "oameni de ştiinţă roboţi" activează deja în domeniul ştiinţific, după cum a explicat Ross D. King, profesor de inteligenţă artificială la Universitatea Chalmers din Suedia.
Omul de știință robot Adam: Descoperiri "deloc triviale"
Specialistul a publicat în 2009 un articol în care a prezentat, împreună cu alţi cercetători, un robot ştiinţific numit Adam, prima maşină care a produs descoperiri ştiinţifice în mod autonom. "Am construit un robot care descoperea noi idei ştiinţifice, le testa şi confirma că acestea sunt corecte", a declarat King pentru AFP.
Robotul a fost programat să formuleze în mod autonom ipoteze, să conceapă experimente pentru a le testa şi chiar să programeze alţi roboţi de laborator pentru a efectua aceste experimente şi, în cele din urmă, să înveţe pe baza acestor rezultate.
Adam a primit sarcina de a explora funcţionarea internă a drojdiei şi a descoperit "funcţii ale genelor" necunoscute anterior.
Aceste descoperiri sunt "modeste", dar "deloc triviale", au notat autorii în articolul lor.
Robotul "om de ştiinţă" numit Eve: lucrează 24 de ore din 24
Un al doilea robot "om de ştiinţă", numit Eve, a fost creat ulterior pentru a studia medicamentele-candidat contra malariei şi a altor boli tropicale.
Cu astfel de roboţi, "activitatea de cercetare costă mai puţin, iar ei lucrează 24 de ore din 24", a explicat Ross D. King, adăugând că roboţii sunt mai riguroşi în monitorizarea proceselor.
Totuşi, cercetătorul a recunoscut că AI este departe de a se ridica la nivelul unui om de ştiinţă demn de Nobel. Pentru acest lucru ar fi nevoie de roboţi "mult mai inteligenţi", capabili să "înţeleagă situaţia în ansamblul ei".
"Tradiţia ştiinţifică este departe de a fi înlocuită de maşini", a declarat pentru AFP Inga Strümke, profesor asociat la Universitatea Norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie.
ai-ul
"Asta nu înseamnă că este imposibil", a adăugat cercetătoarea, estimând că este "cu siguranţă" clar că AI are şi va avea un impact asupra ştiinţei.
Modelul Alphafold al Google: "Maşina a făcut ceva ce niciun om nu putea face"
Modelul de AI Alphafold dezvoltat de Google Deepmind, care permite aflarea structurii tridimensionale a proteinelor pe baza aminoacizilor, este un bun exemplu în acest sens. "Ştiam că există o relaţie între aminoacizi şi forma tridimensională finală a proteinelor şi că am putea utiliza învăţarea automată pentru a o găsi", a explicat Strümke.
Aceste calcule sunt, totuşi, prea complexe pentru oameni, iar "maşina a făcut ceva ce niciun om nu putea face", a adăugat ea.
Alphafold a scos în evidenţă, în acelaşi timp, slăbiciunea modelelor actuale de AI, cum ar fi reţelele neuronale, a completat cercetătoarea. Acestea sunt foarte bune la procesarea unor cantităţi uriaşe de informaţii şi la găsirea unui răspuns, însă nu sunt capabile să explice motivul pentru care acel răspuns este corect.
Astfel, deşi cele peste 200 de milioane de structuri proteice prezise de Alphafold sunt "extrem de utile", a explicat Strümke, "ele nu ne spun nimic despre microbiologie".
Oameni de știință, asistaţi de AI
Pentru Inga Strümke, ştiinţa caută să înţeleagă universul, nu doar să "facă presupunerea corectă".
Cu toate acestea, activitatea revoluţionară realizată de Alphafold i-a determinat pe experţi să-i plaseze pe creatorii săi printre potenţialii candidaţi la Premiul Nobel.
Directorul Google DeepMind John M. Jumper şi CEO-ul şi co-fondatorul Demis Hassabis au fost recompensaţi deja cu prestigiosul Premiu Lasker pentru cercetare medicală - supranumit şi "Nobelul american" - în 2023.
Ei sunt luaţi în evidenţă de compania de analiză Clarivate, care anticipează potenţialii câştigători ai Premiului Nobel pe baza citărilor din articolele ştiinţifice.
David Pendlebury, directorul Departamentului de analiză şi cercetare din cadrul Institutului pentru Informaţii Ştiinţifice - Clarivate, recunoaşte că, deşi lucrarea semnată de John M. Jumper şi Demis Hassabis, publicată în 2021, a fost citată de mii de ori, ar fi neobişnuit ca juriul Nobel să o recompenseze atât de rapid după publicare.
Premiile Nobel recompensează, de obicei, descoperiri care datează de câteva decenii.
Însă, Pendlebury a declarat pentru AFP că, în opinia sa, cercetarea asistată de AI va ocupa în curând un loc proeminent în lucrările ştiinţifice recompensate cu Premiul Nobel. "Sunt sigur că, în următorul deceniu, vor exista câştigători ai Premiului Nobel care sunt, într-un fel sau altul, asistaţi de informatică, iar informatica din zilele noastre este din ce în ce mai mult AI", a afirmat David Pendlebury.
Premiile Nobel din 2024 urmează să fie anunţate între 7 şi 14 octombrie, la Stockholm şi Oslo. Anunţurile vor fi difuzate în direct pe nobelprize.org şi pe canalele Nobel Prize de pe reţelele sociale Facebook, X, YouTube şi LinkedIn, potrivit site-ului oficial.