Canada a aprobat testarea cipurilor cerebrale de la Neuralink, compania lui Elon Musk
Publicat acum 1 ora si 14 minute
Anunţul a fost făcut la o săptămână după ce NASA a dezvăluit că va lansa două sonde spre Venus, Davinci+ şi Veritas, între anii 2028 şi 2030.
Proiectul sondei EnVision, care se afla în competiţie cu cel al unei alte misiuni, denumită Theseus, a fost în cele din urmă selecţionat de comitetul pentru programe ştiinţifice din cadrul ESA datorită tehnologiei sale revoluţionare, a explicat într-un comunicat agenţia europeană, alcătuită din 22 de ţări membre.
Sonda va avea la bordul ei o serie de instrumente europene, care vor oferi „o vedere globală asupra planetei Venus, de la nucleul său intern şi până la atmosfera ei înaltă, pentru a stabili cum şi de ce Venus şi Terra au evoluat atât de diferit”.
Anunţul a fost făcut la o săptămână după ce NASA a dezvăluit că va lansa două sonde spre Venus, Davinci+ şi Veritas, între anii 2028 şi 2030.
Proiectul sondei EnVision, care se afla în competiţie cu cel al unei alte misiuni, denumită Theseus, a fost în cele din urmă selecţionat de comitetul pentru programe ştiinţifice din cadrul ESA datorită tehnologiei sale revoluţionare, a explicat într-un comunicat agenţia europeană, alcătuită din 22 de ţări membre.
Sonda va avea la bordul ei o serie de instrumente europene, care vor oferi „o vedere globală asupra planetei Venus, de la nucleul său intern şi până la atmosfera ei înaltă, pentru a stabili cum şi de ce Venus şi Terra au evoluat atât de diferit”.
Venus are aproximativ aceeaşi mărime şi aceeaşi compoziţie chimică cu Terra, însă a cunoscut o schimbare climatică spectaculoasă, evoluând „într-o atmosferă toxică şi este învăluită de nori groşi şi bogaţi în acid sulfuric”, a detaliat ESA.
Cea mai apropiată oportunitate de lansare pentru sonda EnVision este anul 2031, alte opţiuni fiind posibile în 2032 şi 2033. După lansare, EnVision va avea nevoie de circa 15 luni pentru a ajunge la destinaţie şi de 16 luni suplimentare pentru a-şi stabili orbita, cuprinsă între 220 şi 540 de kilometri deasupra planetei Venus.
Spectrometrele de la bord vor monitoriza gazele din atmosferă şi vor analiza compoziţia de la suprafaţa planetei, „în căutarea oricărei schimbări asociate unor semne de vulcanism activ”.
Un radar furnizat de NASA va trimite imagini şi hărţi cu suprafaţa planetei.
Un alt instrument va permite, în plus, analizarea structurii interne a lui Venus şi a câmpului său gravitaţional.
Precedenta misiune lansată de ESA spre Venus, denumită Venus Express, s-a desfăşurat între anii 2005 şi 2014 şi a vizat în principal studierea atmosferei acestei planete.