Adrian Severin, condamnat pentru luare de mită, a pierdut procesul deschis la CEDO împotriva statului român

Adrian Severin, fostul ministru de Externe al României, a dat în judecată statul român la CEDO, după ce a fost condamnat pentru mită și trafic de influență, pe motiv că nu a avut parte de un proces corect. Marți, Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a respins cererea, în care el afirma că nu a avut dreptul să audieze martorii și că nu a beneficiat de un proces echitabil, în urma procesului în care a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare , în noiembrie 2016. 

În hotărârea făcută publică marţi în cazul Severin contra României, completul de şapte judecători ai CEDO a decis, în unanimitate, că nu au existat încălcări ale articolului 6, paragrafele 1 şi 3 d), privind dreptul la un proces echitabil/dreptul de interogare a martorilor, din Convenţia Europeană Drepturilor Omului, se arată într-un comunicat emis de Curtea de la Strasbourg, potrivit Agerpres.

Cazul a privit echitatea procedurii penale care a condus la condamnarea la 4 ani de închisoare cu executare a lui Adrian Severin pentru fapte de corupţie presupuse a fi fost comise în timp era membru al Parlamentului European.

Procedura penală fusese declanşată în urma apariţiei unui articol publicat de doi jurnalişti britanici de la Sunday Times, care se prezentaseră în faţa sa ca lobbişti şi îi propuseseră o sumă de bani în schimbul susţinerii anumitor amendamente legislative în PE.

În plângerea sa la CEDO, introdusă pe 25 aprilie 2018, reclamantul a susţinut că jurnaliştii acţionaseră ca agenţi provocatori, şi se plângea de utilizarea de către jurisdicţiile române a înregistrărilor realizate de aceştia şi de condiţiile audierii lor pe care el le considera defavorabile apărării sale.

În ce priveşte acuzaţia că jurnaliştii au acţionat ca agenţi provocatori, CEDO reţine că în acest caz nu a fost relevată nicio intervenţie a unor autorităţi de stat şi că jurnaliştii au acţionat în mod constant ca simpli particulari.

În ce priveşte procedura penală în ansamblul său, Curtea de la Strasbourg consideră că aceasta i-a oferit reclamantului garanţii adecvate spre a-şi exercita dreptul la apărare.

Luând în considerare greutatea pe care probele obţinute sau furnizate de jurnalişti, în special înregistrările, au putut să o aibă, şi dificultăţile pe care utilizarea acestora le-a putut cauza apărării, Curtea reţine în acelaşi timp că reclamantul şi-a expus argumentele în faţa instanţelor naţionale şi că acestea le-au examinat într-o manieră conformă cu dispoziţiile art.6 al Convenţiei.

Totodată, judecătorii CEDO consideră că audierea martorilor în cursul procedurii s-a desfăşurat de asemenea în mod corespunzător şi astfel încât persoana în cauză a putut să îşi exercite în mod efectiv drepturile.