Trei reporteri Antena 3 au fost la cumpărături și au avut la dispoziție un buget de 100 de euro pentru 16 alimente de bază. S-au ales acele produse cu un preţ mediu şi o calitate bună.
Colega noastră, Cristina Ştefan, a făcut, la Bucureşti, aceleași cumpărături pe care le-au făcut Roana Rotaru la Ruse şi Georgiana Botez într-o localitate din Ungaria.
În supermarketurile din România cartofii sunt cu 1 - 3 lei pe kilogram mai scumpi decât în Polonia. Roșiile sunt cu 5 lei pe kilogram mai scumpe în România decât în Bulgaria, iar pieptul de pui e cu circa 3 lei pe kilogram mai ieftin la bulgari decât la noi.
Concluzia, un român cheltuie lunar pe alimente 146 de euro, de la pâine la carne şi de la legume-fructe la dulciuri, cel mai scump coş de cumpărături din regiune, cu 25% peste cel din Cehia, unde salariul mediu este dublu. În Cehia coșul de cumpărături este de 116,6 euro iar in Ungaria 93,8 euro.
Întrebat cum vede această situație şi ce măsuri ar fi necesare pentru a face faţă acestor cheltuieli, Adrian Negrescu, analist economic, a precizat:
"Era de așteptat să se întâmple acest lucru şi ne adâncim în aceste probleme. De ce? Pentru că aproape 70% din ce punem noi pe masă cumpărat din supermarketuri şi nu de la piaţă de la producătorii locali vine cu costurile asociate inflației.
Practic, importăm inflație pentru că toate aceste produse vin din străinătate şi vin cu costuri mai mari raportat la piaţa românească.
Aceste lucruri se pot rezolva prin stimularea agriculturii românești, prin stimularea accesului agricultorilor români la aceste zone de supermarketuri care nu se întâmplă în momentul de faţă.
Ştim care e treaba cu taxele de raft, cât de greu îi este unui producător român să intre cu o marfă mai ieftină în hypermarket, în condițiile în care nu este capabil, din păcate, să asigure calitatea şi valoarea şi volumul de produse pe care supermarketul le cere.
Aici este o politică de stat pe care trebuie să o punem în practică măcar acum în al 13-lea ceas şi să stimulăm un lucru esențial din punctul meu de vedere: irigațiile.
Noi tot dăm subvenţii pe hectar la agricultori, cei care au nevoie de astfel de ajutoare, dar nu stimulăm crearea unui astfel de mediu de a ieşi din zona asta de agricultură meteo sensibilă.
La noi cum dă puţin căldura se duc şi trufandalele şi toate produsele alimentare se duc în cap pentru că nu reușim să avem un sistem de irigații competitiv, similar, cel puțin, cu cel din Ungaria", a explicat Adrian Negrescu, analist economic, la emisiunea În faţa naţiunii de la Antena 3.