Planul roşu activat în Sibiu, după un accident grav cu patru mașini. Traficul este blocat complet pe DN14, la Slimnic
Publicat acum 1 ora si 50 minute
Datele provin din centralizarea informațiilor transmise MCPDC, la preluarea mandatului Guvernului Dacian Cioloș, în decembrie 2015.
Peste 80% din aceste fonduri provin din surse externe nerambursabile.
Principala concluziei a analizei făcute de MCPDC este că niciuna dintre platformele online dezvoltate de administrația publică nu promovează un spațiu prietenos pentru dezbateri și comunicare publică eficientă cu cetățenii.
Cea mai mare investiție s-a făcut la Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) — platforma e-România/Forumul Democrației Participative, cu un buget de 52.106.360 lei, conform datelor comunicate de MCSI, platforma fiind predată reprezentanților Ministerului în 2013.
Cele mai multe asemenea investiții, cu finanțare externă (din punct de vedere al numărului de aplicații) s-au făcut la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) — 11 aplicații/platforme online și la Ministerul Justiției (MJ), care a alocat peste 20.000.000 lei pentru implementarea Portalului N-Lex, pentru asigurarea accesului rapid la legislația națională și internațională, prin portalul european N-Lex.
La polul opus, conform datelor furnizate de ministere, se află Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) și Ministerul Fondurilor Europene (MFE), care nu dețin platforme altele decât site-urile instituțiilor.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) este în topul instituțiilor centrale, ca număr de instrumente online realizate — 40, dintre care 2 sunt în construcție, toate fiind realizate de personalul MApN.
Ministerul pentru Consultare Publică susține că a primit răspuns la solicitarea sa doar de la 12 ministere.
MCPDC mai susține că majoritatea acestor instrumente online de comunicare sunt orientate către afișare/publicare a informațiilor din domeniul de activitate al acestor entități, astfel încât dezvoltarea unei platforme prietenoase menită a stimula consultarea publică rămâne în continuare o provocare.
La nivel minimal, conform prevederilor Legii nr. 52/2003, legea privind transparența procesului decizional, ministerele afișează (pentru o perioadă medie de 10 zile) proiectele de acte normative pentru eventuale sugestii de la cetățeni, însă practici de autentică consultare publică, mai ales prin instrumente online de comunicare, se întâmplă mai degrabă ocazional.
Situația detaliată a acestor platforme, la preluarea mandatului Guvernului Cioloș, este disponibilă la următoarea adresă: https://goo.gl/jMTZR9.
Potrivit MCPDC, având în vedere intenția Cancelariei primului-ministru de a dezvolta o platformă online care să le permită cetățenilor să transmită propuneri, idei, inițiative pe domenii de interes guvernamental, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic își concentrează acum atenția atât asupra lansării propriului site, realizat cu resurse minimale și prin folosirea de muncă voluntară, pentru promovarea de dezbateri specifice, cât și asupra conjugării eforturilor de consultare publică cu cele ale Cancelariei.
"Din datele autorităților centrale comunicate, concluzionăm că niciuna dintre aceste aplicații/platforme nu corespund scopului MCPDC de a promova un spațiu prietenos pentru dezbateri inclusiv de a facilita o comunicare publică eficientă, urmând să analizăm alături de Cancelaria Primului-Ministru dezvoltarea unuia dintre instrumentele online de comunicare pe care aceasta urmează să le implementeze. MCPD va realiza periodic această monitorizare în scopul eficientizării investițiilor din acest domeniu și a identificării acelor aplicații/platforme nefuncționale", mai declară MCPDC.