Update 13.00: Secția pentru Procurori a CSM a decis, în ședința de joi, amânarea interviului Adinei Florea pentru data de 8 octombrie
Update 12.20: Nicolae Solomon, membru al secției pentru procurori din cadrul CSM, a pus în discuție amânarea interviului Adinei Florea.
"Cu privire la propunerea de amânare. Eu nu sunt de acord, pentru faptul că nu veți putea indica temeiul juridic pentru amânarea audierii și pentru formularea unui aviz pe care îl știu consultativ. Nu avem un temei juridic nici în lege, nici în vreun regulmanent", a spus Tudorel Toader.
Propunerea de amânare a venit în contextul în care Adina Florea a fost audiată în ”incidentul de securitate”, privind apariția în public a protocolului secret dezvăluit de Darius Vâlcov și pe numele său există o sesizare la Inspecția Judiciară.
Tudorel Toader a subliniat că dacă CSM nu are o problemă în a menține în funcții procurori condamnați definitiv, atunci nu ar trebui să aibă vreo problemă nici în acest caz.
Update 10.50: Adina Florea a ajuns la CSM
Știrea inițială
Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DNA, urmează să susţină joi interviul în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
În proiectul cu care a candidat la selecţia de la Ministerul Justiţiei, Adina Florea, consideră că, pe lângă lucrurile bune, în activitatea procurorilor anticorupţie din ultimii ani s-au înregistrat şi destule abateri de la rigorile statului de drept.
"În ultimii ani, România a făcut paşi importanţi în lupta împotriva corupţiei, atât evaluările externe, cât şi analizele interne reflectând rezultatele consistente în acest domeniu, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (...) jucând un rol central prin activitatea desfăşurată în mod constant. Fără a nega, astfel, lucrurile bune care s-au realizat în ultimii ani, un bilanţ necosmetizat al activităţii DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept", susţine Adina Florea în proiectul managerial.
În opinia sa, atât în activitatea procurorilor cu funcţii de execuţie, cât şi în activitatea celor cu funcţii de conducere, inclusiv "la nivel de vârf", au existat manifestări care "s-au îndepărtat simţitor de la abordarea profesionistă, echilibrată, în contrast cu statutul profesiei, iar uneori chiar în conflict cu legea".
"Aşa s-a ajuns ca, prin contribuţia conjugată a unor membri ai corpului profesional din DNA, să se recurgă, caz fără precedent, la revocarea procurorului-şef al Direcţiei pentru "exercitarea discreţionară a funcţiei şi deturnarea activităţii de la combaterea corupţiei şi a instituţiei DNA de la rolul său constituţional şi legal", arată procuroarea.
În proiect sunt prezentate şi principalele disfuncţii şi vulnerabilităţi identificate în activitatea DNA, printre care plasarea activităţii în afara legii "prin activităţi de investigare care au depăşit limitele de competenţă prevăzute de Constituţie şi de legile organice", şi diminuarea încrederii publice în instituţie "prin activităţi explicite de încălcare a principiilor care guvernează exercitarea funcţiei de procuror şef".
Ea şi-a stabilit ca obiectiv prioritar efectuarea unei evaluări a activităţii desfăşurate în cadrul structurii centrale a DNA şi a celor teritoriale, care să măsoare eficienţa şi calitatea prin raportare la resursele folosite şi rezultatele obţinute.
Un alt obiectiv îl reprezintă îmbunătăţirea activităţii de urmărire penală, pentru asigurarea combaterii eficiente a corupţiei.
"Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are un impact negativ asupra credibilităţii imaginii României. Măsurile de combatere a corupţiei luate de DNA nu au avut suficientă sustenabilitate şi predictibilitate prin raportare, în special, la eşecurile din faţa instanţelor judecătoreşti din ultima vreme, dar şi la recuperarea redusă a prejudiciilor", se mai arată în proiect.
De asemenea, în termen de şase luni ar urma să fie efectuată o evaluare a situaţiilor în care s-au dispus măsuri restrictive privind libertatea persoanei sau în care s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică în ultimii ani, fără ca dosarele penale să se finalizeze cu trimitere în judecată.
Adina Florea este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Potrivit CSM, pe 2 octombrie, avizul consultativ cu privire la propunerea ei ar urma să fie transmis către Ministerul Justiţiei.
Propunerea ministrului Justiţiei va fi înaintată, conform legii, preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere.
Funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret emis pe 9 iulie de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.