Absorbție-record a fondurilor europene în mandatul lui Marcel Ciolacu

În iunie 2023, la momentul preluării guvernării de către Marcel Ciolacu, gradul de absorbție a fondurilor europene era de 79%, adică 19 miliarde de euro.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat încă de la începutul mandatului său, în iunie 2023, faptul că investițiile, inclusiv cu bani europeni, sunt prioritatea guvernării. Acest lucru reiese din creșterea accelerată a cheltuirii fondurilor europene în ultimul an, România are un grad de absorbție de 97,2% pentru exercițiu financiar 2014-2020, adică peste 23 de miliarde de euro.

„Investiţiile prin fonduri europene rămân marea noastră prioritate - alocăm bani pentru alte nouă proiecte de investiţii noi prin PNRR în sănătate, turism, cultură şi justiţie”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

În iunie 2023, la momentul preluării guvernării de către Marcel Ciolacu, gradul de absorbție a fondurilor europene era de 79%, adică 19 miliarde de euro.  Astfel, una dintre principalele realizări ale guvernării Ciolacu a fost creșterea semnificativă a ratei de absorbție a fondurilor europene. 

Dacă în anii anteriori, România a fost criticată pentru întârzierile și dificultățile în utilizarea fondurilor alocate, sub actuala guvernare, situația s-a schimbat radical. Strategiile adoptate și măsurile implementate de Guvern au condus la o utilizare eficientă și rapidă a fondurilor disponibile.

PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.

Banii pentru infrastructură, cheltuiți 100%

Investițiile în infrastructura rutieră și feroviară sunt vitale pentru România, iar sub guvernarea Ciolacu, proiectele de construcție și modernizare a autostrăzilor și căilor ferate au fost intensificate. PSD dorește astfel să contribuie la o mai bună conectivitate regională și la stimularea mobilității economice.

Din exercițiul financiar 2014-2020, bani cheltuiți inclusiv în 2023, sumele alocate pentru îmbunătățirea infrastructurii din România au fost absorbiți în totalitate. 

„Am avut 4,5 miliarde de euro pe exerciţiul bugetar 2014-2020 şi am cheltuit 5,3 miliarde de euro, pentru că am luat, cu acordul Uniunii Europene, 800 de milioane din alte zone care nu au reuşit să absoarbă sumele. Altfel, erau pierdute şi se trimiteau înapoi, plastic vorbind", a declarat, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Chiar dacă au fost cheltuiți toți banii, ministrul Grindeanu susține că mai e nevoie de aproximativ 70 de miliarde de euro pentru infrastructura din țara noastră, iar în prezent este asigurată suma de 40 de miliarde de euro.

„Vor fi proiecte de infrastructură pentru care vom folosi varianta parteneriatului public-privat. În guvernul României a fost aprobat, cu acceptul Comisiei Europene, un plan de investiţii pe infrastructură până în 2030. Necesarul este de aproximativ 70 de miliarde de euro, pe toate tipurile de transport, rutier, naval, feroviar şi aerian. Noi avem acoperite acum, prin PNRR sau programele operaţionale tradiţionale undeva în jur de 40 de miliarde de euro”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu, la începutul lunii iunie. 

Fonduri europene pentru sănătate

Bani europeni s-au dus și în sănătate. În primul rând, fondurile europene au fost utilizate pentru modernizarea spitalelor, dotarea acestora cu echipamente medicale de ultimă generație și îmbunătățirea serviciilor de sănătate. În contextul pandemiei de COVID-19, aceste investiții s-au dovedit esențiale pentru gestionarea crizei sanitare.

Cele trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova au fost începute cu bani europeni din exercițiul financiar 2014-2020, însă aceste unități spitalicești urmează să fie cofinanțate tot cu bani europeni din exercițiul financiar 2021-2027. În schimb, se lucrează la investițiile finanțate prin PNRR, care trebuie finalizate până în 2026. 

„Sunt spitale din PNRR, încep lucrările imediat la 20 din cele 27 de obiective care au fost acceptate pentru finanţare. (…) Investim în medicina de familie, centrele comunitare integrate, ambulatorii de specialitate în dotarea spitalelor pentru controlul infecţiilor şi toate aceste proiecte sunt în derulare. Am semnat 3.200 de contracte însemnând peste 98% din suma aflată la dispoziţia Ministerului Sănătăţii pentru PNRR. Am început şi plăţile, dar lucrul acesta se va accelera în perioada următoare când vor exista cereri de plată din partea celor care derulează proiectele”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. 

Pentru a facilita accesul la fondurile europene, Guvernul Ciolacu a implementat o serie de reforme administrative și a simplificat procedurile de aplicare și de gestionare a proiectelor. Reducerea birocrației și digitalizarea proceselor au fost măsuri cheie care au accelerat absorbția fondurilor și au redus riscul de pierdere a acestora. 

Un alt factor care a contribuit la succesul guvernării Ciolacu în utilizarea fondurilor europene a fost colaborarea strânsă cu autoritățile europene. Parteneriatul eficient cu Comisia Europeană și cu alte instituții europene a asigurat o implementare corespunzătoare a proiectelor și conformitatea cu reglementările UE.