Astăzi, 4 februarie este Ziua Mondială a cancerului şi este o zi destinată creşterii gradului de conștientizare globală asupra bolii.
Ziua Mondială a luptei împotriva cancerului a fost iniţiată în anul 2000, în cadrul primului Summit mondial împotriva cancerului, care a avut loc la Paris.
În cadrul Summit-ului, liderii agențiilor guvernamentale și al organizațiilor de cancer din întreaga lume au semnat Carta de la Paris împotriva cancerului.
Această carte conține 10 articole care evidențiază un angajament global de cooperare pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer și pentru investiții continue și pentru avansarea cercetării, prevenirii și tratamentului cancerului.
Cancerul este a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE, arată profilul de țară privind cancerul – România 2023, publicat pe 1 februarie 2023
Mortalitatea prin cancer este peste media UE și a crescut pentru alte cancere precum cancer de sân, pancreatic, de prostată, colorectal, hepatic și al vezicii urinare).
Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali precum fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea, dar și factorii de mediu.
Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor de a reduce prevalența factorilor de risc pentru cancer.
În ultimii cinci ani, România a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.
Se preconizează că rezultatele programelor-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de sân și cancerul de col uterin, aflate în curs de dezvoltare, vor demonstra fezabilitatea extinderii lor la nivel regional și național după 2023. Printre principalele provocări se numără asigurarea adecvată cu personal, îndeplinirea standardelor de calitate ale programelor de screening și asigurarea continuității serviciilor.
Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces.