"Alegerile pentru europarlamentarii din România nu se schimbă, tot 33 de europarlamentari vom avea în continuare", a precizat Alin Mituța.
"Ideea listelor transnaționale e de a adauga, peste cei 705 de europarlamentari care există în acest moment în Parlamentul European, încă 28 de mandate. Europarlamentare să fie aleși pe o listă comună. Partidele europene își desemnează o listă de 28 de candidați care sunt propuși cetățenilor din toate cele 27 de state europene.
Toți cetățenii europeni, fie că trăiesc la Lisabona sau la București, vor putea să aleagă, în plus de lista națională, această lista europeană cu personalități europene care vor reprezenta întreagă Europa în Parlamentul European.
E o preocupare în rândul cetățenilor cu aceste alegeri. Cu aceste alegeri, pe liste transnaționale, fiecare cetățean european va avea un cuvânt de spus pe cine va fi președintele Comisiei Europene. Fiecare familie europeană va pune în capul listei propunerea familiei politice respective pentru președenția Comisiei Europene. Și atunci cetățenii români, francezi șamd, vor putea să aleagă direct pe cine vor să vadă la președenția Comisiei Europene. Merge către mai multă democrație la nivel european.
Președintele Comisiei Europene va avea o legitimitate democratică de a fi pe acea funcție, față de momentul actual în care e ales în spatele ușilor închise. Asta nu e democratic și nu e în regulă.
Și ne-ar forța ca la alegerile europarlamentare, din fiecare stat membru, să vorbim mai mult despre Europa. În momentul asta, alegerile europene din România, dar și din alte state membre, se concentrează pe teme pur naționale. Ceea ce nu e în regulă pentru că, atunci când venim aici, noi lucrăm pe teme europene. E o înșelătorie să facem campanie la nivel național pe teme naționale, iar când venim aici să trebuiască să facem cu totul alt job.
Cei 28 de europarlamentari ar avea aceeași legitimitate și același mandat ca și cei care sunt aleși pe liste naționale", a mai spus europarlamentarul Mituța.
Lorant Vincze spune că ideea unor liste transnaționale nu este una care să poată fi ușor înțeleasă sau aplicată în cazul României
"Temele din campania electorală pot fi europene, dar până la urmă dezbaterea publică se face în mass media, se face pe baza agendei cetățenilor, și dacă acestea sunt mai aproape de consecințele economice ale politicilor europene, trebuie să vorbim despre acelea. Cum se răsfrânge asupra prețurilor energiei, al alimentelor, ce se întâmplă acum în Europa, în războiul care se desfășoară în vecinătatea noastră.
În România e greu de spus. Probabil majoritatea ar spune nu.
Ar fi ciudat pentru UDMR să susțină acest sistem. E greu de grezut că PNL-ul, care este partidul cel mai mare din PPE, să accepte un maghiar drept cap de lista din România. Și atunci cum să convingem noi maghiarii din România să voteze un candidat al PNL, când avem liste separate pe cealaltă lista electorală?
Nu sunt avantajate țările mici și mijlocii.", a subliniat Lorant Vincze, la Be EU.