Conform raportului KPMG pentru anul 2023, consumul ilicit de țigări rămâne o provocare majoră în Europa, cu implicații economice și de sănătate publică semnificative. În acest context dificil, în care creșterea economică este aproape inexistentă, iar economiile mari se apropie de recesiune, piețe precum România prezintă o poveste de succes în menținerea unor niveluri scăzute ale consumului ilicit de țigări, în timp ce exemplul Franței arată impactul negativ al unei creșteri a consumului ilicit.
Consumul ilicit de țigări reprezintă un flagel economic real în Europa, afectând grav veniturile guvernelor din taxe și punând presiune asupra sistemelor de sănătate publică. În 2023, consumul ilicit de țigări în cele 38 de piețe europene studiate a crescut cu 3,0%, ajungând la 52,2 miliarde de țigări, ceea ce a dus la o pierdere estimată de 16,7 miliarde de euro în venituri din taxe.
Această situație poate fi atribuită în mare măsură politicilor fiscale extrem de stricte asupra produselor din tutun. În ultimii zece ani, prețurile țigărilor în Franța au crescut cu aproximativ 70%, iar accizele pe țigări sunt aproape duble față de media UE. Creșterea continuă a taxelor a făcut ca un număr tot mai mare de fumători să se îndrepte către piața ilicită pentru a-și satisface cererea, mai ales în contextul actualei crize a costului vieții. Conform unui studiu recent, 83% dintre respondenții francezi consideră că creșterile mari de taxe au dus la o creștere a comerțului ilicit cu produse din tutun. De asemenea, 74% dintre aceștia sunt mai conștienți de problema produselor ilicite decât consumatorii din alte țări europene. În 2022, consumul ilicit de țigări a crescut la 32% din consumul total de țigări în Franța, față de 29% în 2021. Aceasta nu doar că a afectat veniturile din taxe ale guvernului, dar a și amplificat riscurile la adresa securității naționale, fiind raportate creșteri ale traficului de tutun și ale activităților criminale asociate.
„Veniturile pierdute de Franța sunt de 7,3 miliarde de euro. Și totuși, Franța continuă să crească taxele, ceea ce este evident, după cum puteți înțelege, aproape irațional. Cred că țările ar trebui să ia în serios această problemă. Vedem ce se întâmplă atunci când țările iau problema în serios. Iar celelalte, UE în ansamblu, pot crea politici pentru a controla problema. O abordare corectă se bazează pe nevoia de predictibilitate, de creșteri treptate ale taxelor, acolo unde se decide creșterea taxelor. E nevoie de concentrare, de resurse pentru instituțiile de aplicare a legii. Un element care apare ca fiind absolut necesar este coordonarea între agențiile naționale de aplicare a legii, la nivel european, deoarece știți că fluxul acestor bunuri este foarte ușor de mutat dintr-o țară în alta, deci aceasta este o condiție prealabilă. Și, evident, informarea publicului, educarea publicului care găsește o soluție în cumpărea acestor produse. Este esențial să înțeleagă că aceste produse nu sunt controlate și sunt periculoase, și, în același timp, alimentează comerțul ilicit care ajunge la activități infracționale sub alte forme.”
Christos Harpantidis - Senior Vice President, External Affairs, Philip Morris Internațional.
În contrast, România reprezintă un exemplu pozitiv în Europa, reușind să mențină un nivel relativ scăzut al consumului ilicit de țigări, de doar 5,8%. Aceasta a fost posibil datorită unei serii de măsuri concertate între guvern, agențiile de aplicare a legii și sectorul privat. România a implementat controale vamale mai stricte, a întărit colaborarea internațională pentru combaterea contrabandei și a dezvoltat campanii educaționale menite să descurajeze consumul de produse din tutun ilicite. În plus, politica de supraveghere și interceptare a transporturilor ilegale de țigări a fost intensificată, ceea ce a condus la o reducere semnificativă a volumului de țigări ilicite pe piață.
Italia oferă un alt exemplu de succes în combaterea comerțului ilicit de tutun, printr-o abordare integrată care implică cooperarea dintre companiile producătoare de tutun, sectorul agricol, asociațiile fermierilor și instituțiile statului. În Italia, toate aceste părți lucrează împreună pentru a reduce piața ilicită a tutunului, prin măsuri precum monitorizarea strictă a lanțului de aprovizionare, controlul calității și promovarea produselor legale. Colaborarea include și sprijinirea fermierilor pentru a-și îmbunătăți practicile agricole și pentru a evita implicarea în producția ilegală. Aceste eforturi comune au dus la scăderea comerțului ilicit cu produse din tutun și la protejarea veniturilor din taxe, care ar fi pierdute în fața pieței negre.
“Colaborarea dintre sectorul public și cel privat a fost un ingredient-cheie în atingerea acestui obiectiv, care a făcut ca Italia să fie un punct de referință în lupta împotriva consumului ilicit de tutun și o bună practică europeană, cu un consum ilicit de doar 1,8 %, care a scăzut constant an de an începând din 2018. Este o colaborare care a avut loc într-un cadru instituționalizat. Coldiretti, Philip Morris, toate autoritățile de control fiscal ale poliției de frontieră stau la această masă, fac schimb de informații, dar mai presus de toate au un interes comun, să oprească traficul ilicit care dăunează consumatorului, dăunează agricultorilor, dăunează unui sector cu peste 41.000 de locuri de muncă.
Cum a contribuit sistemul fiscal la lupta împotriva comerțului ilicit?
Aspectul fiscal este, de asemenea, un aspect foarte important care a ajutat. Dialogul a arătat, în principiu, că impozitarea ar trebui să fie un instrument care să ajute la atingerea obiectivelor. În alte țări, o creștere excesivă a fiscalității și a impozitării, în loc să obțină o reducere a comerțului ilicit, l-au încurajat. Așadar, este nevoie de mult echilibru, de colaborare și de a porni de la exemplele de succes.”, spune Luigi Pio Scordamaglia – CEO, Filiera Italia.
Raportul KPMG arată că este imperativ ca guvernele să adopte o abordare holistică pentru a combate comerțul ilicit de țigări, având în vedere impactul economic și social sever. Este clar că măsurile fiscale excesive, precum cele implementate în Franța, pot avea efecte adverse, stimulând piața ilicită. Prin comparație, abordările integrate și cooperarea internațională, precum cele din România și Italia, demonstrează că este posibilă reducerea consumului ilicit de tutun prin politici echilibrate și colaborări eficace. Guvernele ar trebui să continue să îmbunătățească reglementările și să adopte măsuri care să includă utilizarea produselor fără fum ca o soluție pragmatică la problema consumului ilicit de țigări.