Candidații la ALEGERILE PARLAMENTARE ARAD. Un număr de 6.477 de candidați cer, duminică, votul a peste 18 milioane de alegători, pentru 448 de fotolii parlamentare, în 43 de circumscripții electorale.

Conform datelor furnizate sâmbătă de Autoritatea Electorală Permanentă, numărul total al alegătorilor români înscriși în Registrul electoral, inclusiv cetățenii care vor împlini 18 ani până la data de 11 decembrie, este de 18.881.604.

LISTA COMPLETĂ A CANDIDAȚILOR poate fi consultată aici: 

Alegeri parlamentare 2016 – Votul în străinătate

Vezi aici lista cu secțiile de votare din străinătate.

Candidații la ALEGERILE PARLAMENTARE.  Potrivit AEP, 18.263.876 de cetățeni sunt alegători cu domiciliul sau reședința în țară, 4.197 sunt cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate care au optat pentru votul în secții de votare din apropierea locuinței, 8.889 sunt cetățeni români care au solicitat să voteze prin corespondență, iar un număr de 604.642 sunt cetățeni români cu domiciliul în străinătate, posesori de pașaport tip CRDS.

Au fost constituite circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

În cursa electorală pentru scrutinul din 11 decembrie s-au înscris în total 6.477 de candidați, potrivit Biroului Electoral Central, 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat.

Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

În circumscripțiile electorale din țară vor fi aleși 308 deputați și 134 de senatori. În circumscripția electorală 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați.

Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în caz de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora. Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților și de cel puțin 33 de ani pentru a fi 
aleși în Senat.

Potrivit legii, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secțiilor să voteze sau nu un anumit partid politic ori un candidat independent. Alegătorii au dreptul la un singur vot.

Alegeri Parlamentare: Peste 400 de secții de votare organizate în străinătate pentru românii din diaspora

Românii din diaspora care nu au votat deja prin corespondență sunt așteptați la urne, duminică, la alegerile parlamentare, în cele 417 secții de votare organizate în străinătate.

Procesul electoral a debutat în străinătate sâmbătă, la ora 20,00 (ora României), pentru românii aflați în Noua Zeelandă și Australia, urmând a se încheia luni, la ora 6,00 (ora României), pentru cei aflați pe Coasta de Vest a Americii de Nord.

Un număr de opt formațiuni politice au depus liste de candidați pentru diaspora la alegerile parlamentare, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. În circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați.

Cele 417 secții de votare pentru alegerile legislative de duminică sunt organizate în peste 90 de țări, fiind cu 111 mai multe față de alegerile parlamentare din 2012 și cu 123 mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2014.

Cetățenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscriși în Registrul electoral cu adresa de reședință în străinătate, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoțite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reședinței: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar.

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu; pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu; pașaportul simplu electronic, cu menționarea țării de domiciliu.

În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din străinătate pot fi trecute persoanele care fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate și care nu figurează în listele electorale permanente ale secțiilor de votare din străinătate; personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, secțiilor consulare și institutelor culturale din străinătate; membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau reședința în străinătate; candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală externă.

Militarii, polițiștii și personalul civil român din instituțiile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională trimiși în misiune în teatre de operațiuni din străinătate își exercită dreptul de vot la orice secție de votare constituită în țara în care își desfășoară misiunea. Aceștia vor fi înscriși în lista electorală suplimentară și vor vota în baza pașaportului de serviciu.

O premieră în procesul electoral la aceste alegeri o reprezintă faptul că cetățenii aflați în afara țării au putut vota prin corespondență.

Românii din diaspora s-au putut înscrie în Registrul electoral până în data de 14 septembrie și au avut posibilitatea de a opta fie pentru a-și exercita votul prin corespondență, fie pentru a solicita înființarea unei secții de votare în localitatea de reședință.

Un număr de 4.561 de români din diaspora au votat prin corespondență, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic.

Vineri, Compania Națională Poșta Română a precizat că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondență 4.561 de plicuri conținând voturile cetățenilor din diaspora, înscriși în Registrul Electronic, până în data de 8 decembrie, ora 24,00, cele mai multe provenind din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franța (469) și Republica Moldova (414).

Militarii din Afganistan au la dispoziție trei secții de votare; cei din Kosovo și Bosnia-Herțegovina - câte una

Cea mai mare parte dintre cei 780 de militari aflați în străinătate vor avea posibilitatea să voteze, duminică, în secțiile amenajate de autoritățile române în statele în care aceștia se află în misiune, majoritatea dintre ei acționând în teatrul de operații din Afganistan.

Potrivit site-ului Ministerului Apărării Naționale, în Afganistan sunt 631 de militari români. Pentru ei, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, au fost amenajate trei secții de votare — două la Kabul, dintre care una la ambasadă, și una la baza din Kandahar, în timp ce pentru cei 56 de militari aflați în Kosovo există o secție de votare la Pristina, amenajată la Biroul de Legătură al României.

Țara noastră mai are 38 de militari în Bosnia-Herțegovina. Aceștia își vor putea exercita dreptul de vot la secția organizată la Ambasada din Sarajevo.

Alți 55 participă în misiuni internaționale în diverse colțuri ale lumii. Cei mai mulți dintre ei — 34 — sunt observatori și monitori.

687 de militari din numărul total al celor care participă la misiuni internaționale o fac în cadrul unor operațiuni NATO, în timp ce 45 iau parte la misiuni de observare și monitorizare iar 38 acționează sub egida ONU.